Tudor Braga – critic de artă.

Tudor Braga s-a născut la 13 iunie 1948, în satul Răspopeni, raionul Şoldăneşti, Republica Moldova, într-o familie cu 8 copii, el fiind cel mai mare, cel mai mic, născîndu-se în 1964.

A avut multe visuri de mic copil, l-a atras șoferia, apoi și-a dorit să se facă pilot. Pe cînd avea 6 ani, buneii săi îl luau adesea cu ei la biserică, unde se lucra la restabilirea acesteia, fuseseră invitați pictori ca să reînnoiască icoanele și picturile. Cîteva veri la rînd micul Tudor a urmărit lucrul acestora, ceea ce l-a marcat profund, făcîndu-l să aleagă să studieze pictura. În anii de școală era fascinat de picturile lui L. Grigorașcenco.

Astfel, în anul 1969 absolvește Colegiul de Arte Plastice „I. Repin„ (în prezent: „Alexandru Plămădeală") din Chişinău. Odată ajuns la Chișinău, nu i-a fost deloc simplu să se încadreze, a avut norocul că profesorul, pictorul, ex-președintele Uniunii Artiștilor Plastici I. Jumatii îl observase și a contribuit foarte mult la formarea sa, oferindu-i lecții extra-program în atelierul său, îndrumîndu-l ce lecturi să facă, prin intermediul dlui el a învățat ce e Rembrandt, care sînt culmile artei plastice. Orizontul cunoștințelor sale a început să crească vertiginos. Cunoștea foarte rău rusa, așa că a început prin a citi cartea lui I. Repin „Dalekoie blizkoie" (Departe aproape), a durat 3 luni, timp în care a tot întrebat și învățat cuvinte. Vizita biblioteca, practic, zilnic.

Primele încercări în calitate de critic de arte plastice, le face încă de pe timpul cînd era student, la solicitarea lui I. Jumatii, apoi la rugămintea profesoarei sale Ada Zevina, cînd a trebuit să țină un discurs din numele colegiului la deschiderea expoziției personale a lui Mihail Grecu, după care a fsot sfătuit să-și aprofundeze cunoștințele și să practice critica în domeniul artelor plastice la nivel profesionist.

În anul 1988 absolvește Institutul Unional de Studii Postuniversitare pentru persoanele de conducere din domeniul culturii de la Moscova.

Pe parcursul anilor 1966-2015, a realizat studii şi cercetări în domeniul artelor plastice, problemelor legate de păstrarea patrimoniului artistic, a importanței operelor patrimoniului artistic, referitor la interpretarea procesului creator contemporan în arta plastică şi creaţia populară, dar și retrospecţii ale unor fenomene artistice şi mai cu seamă circa 1000 de portrete ale artiştilor plastici consacraţi din țară. În anul 1990 el a iniţiat şi s-a aflat în fruntea lucrărilor de restaurare şi repunere la locul inițial a monumentului lui Ştefan cel Mare.

În anii 1980, 1984-1990 în atenția lui T. Braga este creaţia sculpturală, artele decorative, creaţia artistică populară din Basarabia şi RM la Muzeul Naţional de Arte Plastice, Chişinău, Complexul Muzeal "Oraşul Medieval Orhei", raionul Orhei, iar în anii 1981-1983, 1992-1995 – arta monumentală din Basarabia şi RM în cadrul Departamentului Monumente de Istorie şi Cultură la Academia de Științe a Republicii Moldova.

Pe parcursul anilor 1988-2001 se ocupă de studierea vieții, activității şi operei lui Al. Plămădeală, la Arhiva de Stat din România, Arhiva Naţională a RM, bibliotecile: AŞ România, AŞ RM, de Stat a Federaţiei Ruse, or. Moscova, Naţională RM, în colecţiile private din România şi RM.

A iniţiat şi a participat activ la edificarea celei de a doua părți a Aleii Clasicilor din Chişinău. În special, aducînd argumentele necesare pentru lărgirea Aleii Clasicilor la şedinţa speciala a Colegiului Ministerului Culturii şi Cultelor al Republicii Moldova pentru a fi înălțate busturile lui: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Călinescu, George Coşbuc, Mircea Eliade, Alexei Mateevici, Nicolae Iorga, Constantin Stere, recomandîndu-i drept eventuali autori de busturi pe sculptorii: Dumitru Verdianu, Alexandra Picunov, Sergiu Ganenco, Constantin Popovici, Aurelian Bolea, Dumitru Scvorţov, Mihai Ecobici şi Galina Dubrovin.

A susţinut cu fermitate iniţiativa Asociaţiei Plasticienilor Ruşi din Moldova „М-Art", de a fi organizate expoziţiile „Creanga rusă a arborelui creativităţii din Moldova".

S-a stins din viaţă pe 3 decembrie 2016. 

Tudor Braga a lăsat o moştenire demnă lumii artelor din Republica Moldova, prin activitatea sa prodigioasă de critic al artelor, arborele său genealogic fiind continuat de fiul său Tudor şi cele două fiice ale sale: Albina şi Victoria.

Premii și titluri:

Laureat al Premiului Național 2015 pentru catalogul-album «Maeștri basarabeni din secolul XX», în 14 volume

Publicaţii:

"Novîie postuplenia", coautor cu V. Negruţă, ziarul "Molodeji Moldavii", 1984,

"Kişinev" (enciclopedie), Chişinău, 1984,

"Literatura şi Arta Moldovei". Enciclopedie, Chișinău, 1986,

"Recenzie asupra manuscrisului" la monografia-album a E. Postolachi şi V. Zelenciuc "Covorul Moldovenesc", Chişinău, Editura Timpul, 1988,

"Un clasic la arhivă". Interviu cu R. Mahu, în ziarul "Literatura şi Arta", 1988, 27 octombrie,

"Chipul său în moştenirea sa". Interviu cu A. Sîrbu, în "Moldova Socialistă", 1990, 30 ianuarie,

"Monumentul Unirii". Interviu cu A. Sîrbu, în "Moldova Suverană", 1991, 27 martie,

„Monumentul Eminescu", în "Momentul", 1996, 1 iulie,

"Alexandru Plămădeală. Tabel cronologic", în "Atelier", № 10-12, 1998,

„Timp comprimat. Catalogul expoziţiei personale M. Ţăruş", 1999,

„Solo de Esther Grecu", în „Jurnal de Chişinău", 2000, Noiembrie 2,

„Devenirea în Mare: Andrei Sîrbu". Catalogul expoziţiei personale postume Ano-timpuri de A. Sîrbu,

„Grupul Zece la zece ani", în „Atelier", Chişinău, 2002, №2,

„Grupul Zece la zece ani. Catalog". Chişinău, Editura „Atelier", 2002,

„Alexandru Plămădeală. Album-catalog", Chişinău, Editura Arc, 2007

„Saloanele Moldovei – 2009. Catalog", Chişinău, 2009

„Omul – creatorul Glebus Sainciuc", „Ziarul de gardă" (săptămînal independent de investigaţii), 22 iul. – p. 23, 2010

„Artele vizuale sînt în ascensiune" (Interviu cu Tudor Braga), 2010

„Noi",revistă pentru copii şi adolescenţi, Chişinău, 2010, № 5. – p. 6-7

„Mihai Potîrniche. Maestrul nepereche a artei fotografice contemporane", „Akademos" № 2, 2011

„Nina Arbore, Doamnă a artelor frumoase româneşti" „Akademos" № 3, 2011

„Epoca premodernă a artei din Basarabia", „Akademos" № 4, 2011

Scenarii şi prezentări monografice la TV:

„Pîinea", subiect despre cultura artistică populară, în colaborare cu V. Buzilă, 1989

„Covorul popular moldovenesc", în colaborare cu G. Mardare, 1991

Scenarii şi prezentare personală:

„T. Cataraga", 2011

„ Al. Plămădeală", 1998

„Andrei Mudrea", 1995

„Ada Zevin", 1999

Circa cincizeci de participări la emisiuni de la TV RM, în Federaţia Rusă şi România, inclusiv, prezentînd artiştii plastici: Brunea Mihail, Anatol Danilişin, Grecu Mihail, Dumitru Peicev, Rusu Ciobanu Valentina, Sainciuc Glebus, Sainciuc Lică, Sîrbu Andrei ș. m. a.

Numeroase articole în presa scrisă, la televiziune şi radio.