Societăţi artistice - asociaţie benevolă de artişti plastici, grupaţi în jurul unor atitudini similare referitoare la creaţie, societăţi care îşi propun promovarea valorilor artistice şi stimularea autorilor săi prin intermediul organizării expoziţiilor şi realizării operelor de artă. În mediul artistic european apar în a doua jumătate a secolului XIX, ca catalizatoare ale unor stiluri şi tendinţe ale artei moderne. În Franţa s-au constituit datorită Impresionismului(1864) şi Dadaismului (1916), în Rusia - a Peredvijnicilor (1864) şi Mir iscusstva (1898), în Anglia - Arts and Crafts (1880), în Germania prin intermediul Secession-ului Berlinez (1898),expresioniştilor (Der Blaue Reiter, Călăreţul Albastru, 1911; Die Brucke, „Podul”,1912).

În Moldova de Est prima grupare artistică, Societatea Iubitorilor de Arte din Basarabia (1903), se constituie sub influenţa expoziţiilor „peredvijnicilor” ruşi şi ucraineni–membri - fondatori ai căreia au fost V. Blinov, V. Ocuşco, M. Berezovchi, N. Gumalic, P. Piscariov, E. Maleşevchi, V. Tarasov, G. Şah, A. Climaşevschi ş.a. În componenţa Societăţii mai figurau Bartaşevici, M. Kolomiiţev, Kracikovskii, V. Ejevski, A. Gavriliţă, M. Hamudis, Ivanov, A. Ivanovskii, V. Lomakin, E. Negruş, Oksiutina, E. Potehina, A. Popov, Stepankovskii, I. Skorobinskii, S. Smolenskaia, A. Starcevskii, G. Şah, Şurîghin, A. Şevcenko, V. Tarasov, M. Voinart, Zavarzina, S. Zalevskii ş.a., dintre care unii aveau studii profesionale, iar alţii erau amatori. Preşedinte al Societăţii Iubitorilor de artă a fost ales V. Blinov. La vernisajul din 1906 au participat 19 autori şi au fost expuse 159 de lucrări, printre ele figurează şi studiul lui I. Repin „Scenă în cîrmuirea volostei” pictată în 1877. La expoziţia din 1907 au fost prezenţi şi unii reprezentanţi ai generaţiei de tineri plasticieni ruşi, care în creaţie nu mai au puncte de tangenţă cu peredvijnicii – N. Altman, V. Falileev, A. Şevcenko, cărora în continuare li se alătură C. Petrov-Vodkin – figuri destul de marcante ale noilor tendinţe în arta rusă. La expoziţia din 1908 au participat 25 de exponenţi cu 267 de tablouri. Pentru prima dată la Chișinău se expun soţii L. Arionescu şi A. Baillayre, sosiţi din Sanct-Petersburg, ultimul jucînd un rol important în artele plastice după 1918. Începînd cu anul 1910 nucleul de bază al exponenţilor este alcătuit în majoritate din pictori basarabeni, cărora li se alătură A. Plămădeală, sosit de la studii din Moscova. Despre importanţa Societăţii Iubitorilor de artă şi nivelul profesionist al membrilor săi ne vorbeşte elocvent şi următorul fapt: la Congresul I-i al pictorilor din Rusia în 1912, au participat 11 plasticieni moldoveni. În lista de bază (preliminară) sunt numiţi pictorii A. Baillayre, E. Maleşevschi, V. Ocuşco, A. Şcusev, D. Colosov, şi F. Răileanu; în cea suplimentară– G. Şah, A. Gavriliţă, A. Răilean, V. Blinov şi V. Climaşevschi. Ultimele manifestări ale Societăţii au avut loc în 1915 şi 1918, la cea finală fiind expuse şi tablouri din colecţii particulare, ale unor vechi maeştri cunoscuţi – Luca della Robia, F. Latur, M. Falcone etc.

Societatea de Belle - Arte din Basarabia a fost fondată în 1921 pe lîngă Şcoala de Arte (1919), jucînd un rol important în cultura moldovenească. Membri ai acestei Societăţi au fost - V. Cijevschi, A. Plămădeală, A. Baillayre, V. Doncev, A. Tarabukin, V. Karmilov, A. Gavriliţă, Ş. Cogan, P. Pischi, N. Ţiganco, S. Romanov, A. Climaşevschi, O. Sucevean, G. Blok, V. Blinov, P. Potehin, V. Şmidt, D. Remenco, I. Gorskii, I. Nagacevschi, L. Dobronravov-Donici, N. Alexandri, M. Micolaevici-Petraşcu, A. Şimanovschi. Pînă în 1926 funcţiile preşedintelui au fost exercitate de V. Cijevschi, iar din 1927 – de A. Plămădeală. Apariţia Societăţii Belle-Arte a schimbat radical componenţa membrilor expoziţiilor de la Chișinău. Dacă la graniţa secolelor la manifestaţii participau doar pictorii ruşi, ucraineni şi moldoveni, ce şi-au făcut studiile în Rusia, exponenţii anilor 20-40 sunt în majoritate absolvenţi ai Şcolii de la Chișinău, cu studii obţinute în diferite ţări europene. Începînd cu expoziţia de la Bucureşti din 1922, de rînd cu A. Baillayre, N. Gumalic, Ş. Cogan, A. Plămădeală, V. Doncev, la aceleaşi nivel profesional expune M. Saharov, Iu. Bulat, H. Marnianschi. Următoarea expoziţie, din 1927, organizată sub egida noii Societăţi de Belle - Arte din Basarabia ne face cunoştinţă cu o pleiadă de tineri talentaţi – T. Kiriacoff, B. Nesvedov, L. Rostovschi, M. Conosenco, N. Coleadici ş.m.a. Pînă în anul 1930 Societatea a organizat 6 saloane de pictură şi sculptură, Salonul al V-lea fiind unica manifestaţie comună a pictorilor moldoveni şi a artiştilor plastici din Bucureşti la care au participat C. Cuţescu-Stork, S. Pop, F. Şirato, Jean Steriadi, O. Han, F. Stork ş.a. La următoarele expoziţii din 1928, 1930, 1933, 1934 (la Chișinău şi Bolgrad) şi din 1938 participă majoritatea studenţilor Şcolii de Arte ai lui A. Plămădeală. Această expoziţie s-a finalizat cu fondarea Pinacotecii Municipale de Arte din Chișinău, alcătuită din donaţiile artiştilor moldoveni, iar o parte din opere au fost donate de Ministerul Culturii şi Cultelor de la Bucureşti. Oficial deschiderea festivă a Pinacotecii a avut loc în 1939, concomitent cu vernisajul lucrărilor lui N. Grigorescu.

După 1944 se constituie Uniunea Artiştilor Plastici din RSSM (UAP), într-o componenţă destul de restrînsă, fiind alcătuită din doar 11 membri, conducător fiind numit A. Vasiliev, sosit de la Moscova. De menţionat, că acelaşi A. Vasiliev sosit în Basarabia în anul 1940 a înregistrat 154 de persoane care practicau artele plastice. În perioada formării, nucleul de bază al Uniunea Artiştilor Plastici era constituit din moldovenii sosiţi de la Bucureşti, care au fost nevoiţi să abandoneze studiile (M. Grecu, V. Rusu-Ciobanu, C. Cobizev, G. Sainciuc, M. Gamburd) dar şi cei care au absolvit Şcoala de Arte de la Chișinău (L. Dubinovschi, A. Baranovici, V. Ivanov, A. Tarabukin). Statutul Uniunii Pictorilor din RSSM a fost creat după model sovietic, funcţional din 1934. În conformitate cu acest regulament, pictorii erau obligaţi să contribuie la „educaţia comunistă a maselor truditoare”, să lupte consecvent cu „formalismul în artă”, să elaboreze şi să promoveze în opere „schimbările pozitive care intervin în societatea sovietică din republică”. Pentru întărirea colectivului Uniunii Pictorilor după 1950 în Moldova sunt invitaţi sculptori, pictori graficieni, scenografi, etc., care deţineau „metodele şi practicile realismului socialist” (K. Kitaika, A. Posiado, V. Kraloviak, A. Maiko, I. Erşov, M. Riasnianskii ş.m.a.). Evident a început să fie pus în aplicare şi „Planul leninist de propagandă monumentală” din 1922, fiind edificate monumente ale conducătorilor sovietici (V. I. Lenin, I. V. Stalin, F. E. Dzerjinskii), eroilor revoluţiei ruse, faptelor eroice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, colectivizării etc. În toate operele create de plasticieni în anii 50-80 ai secolului XX predomină tematica şi tratarea elogioasă, cu un patos exagerat, în conformitate cu „tradiţiile realiste ale artei sovietice”.

Schimbări esenţiale în activităţile Uniunii Artiştilor Plastici intervin prin intermediul artiştilor plastici, care propun alte modalităţi de tratare ale fenomenelor artistice. Printre ei figurează M. Grecu, V. Rusu-Ciobanu, I. Vieru ş.a. Generaţia mai tînără, care  se distanţează detaşat de priorităţile declarate ale „realismului socialist”, ei fiind adeseori învinuiţi, de către organele de partid „de formalism şi ideologie burgheză”. În diverse perioade funcţia de preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici a fost deţinută de I. Jumatii, A. Vasiliev, L. Grigoraşenco, V. Obuh, I. Bogdesco, S. Cuciuc, L. Sainciuc şi A. Rurac.

O înviorare a activităţii Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova se observă după 1991, fiind abandonate expoziţiile tematice consacrate jubileelor constante, consacrate conducătorilor sovietici, revoluţiei ruse, armatei sovietice etc., fiind diversificate tematica şi componenta expoziţională, admiţîndu-se experimentul plastic în creaţie. Cea mai importantă manifestare artistică internaţională din ultimele două decenii e „Saloanele Moldovei”, expuse la Bacău şi Chișinău, anual. În prezent în calitate de membri titulari ai Uniunii Artiştilor Plastici se numără cca 400 de artişti plastici, divizaţi pe următoarele secţii: Pictură, Sculptură, Grafică, Arte decorative, Artă religioasă, Artă fotografică. Adresa electronică a UAP: www.arta.md