Civilizaţiile lumii antice s-au constituit în diferite perioade istorice începînd cu mileniul al V-lea î.Hr. şi pînă la sfîrşitul mileniului I î.Hr. din punct de vedere geografic pot fi evidenţiate două mari regiuni în care diferite popoare au creat numeroase culturi: Orientul şi Europa.

Vechi civilizaţii s-au constituit în Orient într-un vast areal geografic ce se întindea de la regiunile mediteraneene pînă la Oceanul Pacific. Acest spaţiu este divizat convenţional în Orientul Apropiat (cuprinzînd Africa de nord-est, litoralul est-mediteranean, Asia Mică, Mesopotamia), Asia de Sud (cuprinzînd Peninsula Hindustan) şi Extremul Orient (China, Asia de sud-est, şi Japonia). Printre cele mai vechi civilizaţii ale Orientului Antic se remarcă cea egipteană, mesopotamiană, hitită – în Orientul Apropiat; civilizaţia Indului, civilizaţia arienilor – în Asia de Sud şi civilizaţia Chinei şi Japonia – în Extremul Orient.

În Europa civilizaţiile antice au luat Naştere în regiunea Carpato-nistreano-pontică (civilizaţia Cucuteni-Tripolie), în insulele Mării Egee (civilizaţia minoică), sudul Peninsulei Balcanice (civilizaţia miceniană şi elenă), în Peninsula Apenină (civilizaţiile etruscă şi romană).