[top]Istoria localitații

Odată cu construcţia căii ferate Chișinău-Ungheni pe culmea dealului de la Corneşti a apărut în anul 1867 un orăşel de corturi şi barăci unde se adăposteau cei 1500 de oameni care munceau la construcția căii ferate. În 1872 pe sectorul de construcţie Corneşti al căii ferate Chișinău-Ungheni a avut loc o grevă a muncitorilor care cereau majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Guvernatorul a trimis în întîmpinarea lor un detaşament de cazaci, care i-a silit să se întoarcă la Corneşti. Conducătorii grevei au fost arestaţi, însă muncitorii au reluat lucrul numai după ce le-au fost satisfăcute revendicările. La 1 iunie 1875 a fost deschisă circulaţia regulată a trenurilor pe sectorul Chișinău - Ungheni. În anul 1884 noua aşezare de lîngă gară avea o populaţie de 76 de locuitori. Între anii 1946 – 1956 Cornești a avut statut de centru raional. În 1951 localitatea a căpătat statut de orăşel. Pînă în anii nouăzeci pe teritoriul orășelului Cornești au activat peste 40 de întreprinderi și organizații. Multă vreme în localitate a activat cu succes sovhozul - fabrică „Codrii”, specializat în viticultură şi vinificaţie. La Cornești au fost înființate centre de colectare a fructelor şi tutunului, casă de cultură, spital, brutărie, cafenea, librărie, atelier de deservire socială. La Corneşti a fost pusă în fucțiune prima bază de combatere a grindinei din republică. Aceasta a fost dotată cu radiolocatoare, rachete şi specialişti de înaltă calificaţie devenind un scut împotriva calamităţilor naturale.

[top]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia orașului constituie 2781 locuitori, dintre care 47.71% - bărbaţi și 52.28% femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 91.26% - moldoveni, 3.77% - ucraineni, 4.02% - ruşi, 0.10% - găgăuzi, 0.28% - bulgari, 0.54% - alte etnii. În satul Corneşti au fost înregistrate 964 gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.8 persoane.

[top]Resurse naturale

Suprafața totală a terenurilor orașului Cornești este de 624,1 ha, dintre care 467,4 ha sînt terenurile cu destinație agricolă, iar 151 ha reprezintă terenurile intravilane. Pe teritoriul orașului se află un lac cu suprafața de 1,7 ha. Din împrejurimile localităţiiCornești îşi încep cursul patru rîuri: Bîc, Delia, Cula și Ichel.În localitate se află izvoare de ape minerale curative. Localitatea se află la nord de rezervația naturală „Plaiul Fagului” care a fost creată în scopul conservarii și studierii uneia dintre cele mai pitorești și mai reprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor. Orașul Cornești se află în zona Moldovei centrale cu soluri brune și cenușii. Cornești reprezintă o zonă de tranziție între regiunile pădurilor Moldovei centrale de gorun, stejar comun și fag și stepa Bălțiului unde se întîlnesc mai mult păduri de fag și de gorun.

[top]Economia locală

Potențiualul economic este reprezentat de agenții economici cu statut de întreprinderi individuale și cei care lucreazã în bază de patentă. Cea mai mare parte a agenților economici activează în domeniul comerțului. În orașul Cornești funcţionează o piață, unități de alimentare publică, magazine, filiala unei bănci comerciale.

[top]Sfera socială

Sistemul educațional al orașului Cornești cuprinde 2 instituții preșcolare, o școală medie de cultură generală , un liceu teoretic. Rețeaua instituțiilor de cultură include casa de cultureă și 3 biblioteci publice. Din 1996 pe lîngă casa de cultură activează formația artistică corală „Ilincuța” care participă activ la evenimentele culturale regionale și naționale. Din anul 1999 la Cornești își desfășoară activitatea școala de Arte „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”. Pe teritoriul orașului este amplasat un spital de sector, un centru al medicilor de familie. Din anul 1956 în localitae funcţionează Centrul Ftiziopneumologic de Reabilitare pentru copii „Cornești”, destinat pentru copiii cu vîrstă între 3 și 11 ani bolnavi de tuberculoză. Copiii bolnavi sînt îngrijiți de un colectiv de medici, asistente medicale, învățători și educatori.