Conform tradiției populare, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .

În timpurile vechi, la sate, în luna lui „Prier” se continuau  semănăturile și arăturile începute în luna martie. Tot în această perioadă cîmpul se închidea, ceea ce însemna că oile și vitele nu mai aveau voie să pască libere. Prin urmare se începea formatul turmelor și se tundeau oile. Ciobanii aveau ca obligație reparatul stînelor și al țarcurilor pentru animalele ce aveau sa le primească.

Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă.

Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni, și anume:

• Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri;
• Dacă la Prier este vreme posomorîtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă;
• Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs;
• Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive sa ne temem de ger;
• Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.