Sfîntul Grigorie Teologul
La 25.01/07.02 îl prăznuim pe Sfîntul Ierarh Grigorie Teologul de Nazianz (329-389) care s-a născut la Arianz, în partea de sud-vest a Capadociei în secolul al IV-lea într-o familie de aristocraţi. Tatăl său era episcop, iar mama sa se trăgea dintr-o familie creștină. A primit o educaţie aleasă acasă, a studiat la Cezareea Capadociei, Cezareea Palestinei şi la Alexandria, cunoscînd de tînăr toată învățătura vremii sale. Mai tîrziu a fost trimis la Atena, unde a învățat ritorica, geometria, astronomia, lucrările lui Platon și Aristotel. Aici îl cunoaște pe Vasile cel Mare, viitorul arhiepiscop al Cezareei Capadociei.
După încheierea studiilor Sfîntul Grigorie rămîne la Atena, unde un timp predă ritorica. În 358, cînd tatăl său era episcop, Sfîntul Grigorie se întoarce acasă și la vîrsta de treizeci de ani primește Taina Sfîntului Botez. Şi pentru că era predispus spre viață monahală se retrage la mănăstirea înființată de Sfîntul Vasile cel Mare la Pont pe rîul Iris, la invitația acestuia. Împreună cu Vasile cel Mare studiază și redactează „Filocalia”.
În anul 361 la insistența tatălui său revine acasă și este hirotonit preot de către tatăl său, împotriva voinței sale. După moartea tatălui său, începînd cu anul 374 Grigorie preia scaunul episcopal la Nazianz, însă nu pentru multă vreme, deoarece se retrage, după numai un an la Seleucia în Isauria, dedicîndu-se vieții contemplative, ca în anul 379 o grupă de credincioși ortodocși să-i solicite să vină la Constantinopol pentru a reorganiza biserica de aici, persecutată și distrusă de o serie de împărați și arhiepiscopi arieni. Grigorie acceptă această invitație și timp de doi ani se dedică trup și suflet organizării Bisericii din Constantinopol, devenind personalitate de prim rang a cetății. În această biserică îşi ține cele cinci predici teologice, care îi aduc mai tîrziu numele de „Teologul”.
Cuvîntările sale și mai ales cele cinci сuvîntări teologice, constituie baza vitală a învățăturii ortodoxe clasice despe Dumnezeu și despre Sf. Treime, asta chiar dacă el nu a scris o summa sau un tratat amplu de teologie.
Importanţa operei și gîndirii sale s-au confirmat cu timpul, căci în momentele de mare răscruce și frămîntare ale istoriei creștinismului, marii căutători ai vremii au încercat să-l readucă în prim plan ca stîlp al credinței.
Grigorie Teologul s-a trecut din viață la 25 ianuarie 389 la Nazianz, unde a şi fost înmormîntat. În anul 950 pe timpul domniei lui Constantin cel Mare moaștele lui au fost aduse la Constantinopol și puse în biserica Sfinților Apostoli. În anul 1204 cînd Constantinopolul a fost prădat și jefuit de către cruciați, moaștele lui au fost duse la Roma.
Odată ce a fost finisată construcţia catedralei Sfîntului Petru de la Roma, a fost aranjat în interiorul ei cavoul cu moaștele sfîntului. Conform hotărîrii lui Ioan Pavel al II-lea din 26 noiembrie 2004 moaștele sfîntului au fost reîntoarse bisericii din Constantinopol împreună cu cele ale lui Ioan Gură de Aur. În prezent moaștele lui Grigorie Teologul se păstrează în biserica Sfîntului Grigorie de la Istanbul.
Obiceiuri. Tradiții. Superstiții. În popor se zice, că în viaţa reală Sfîntul Grigorie Teologul chiar a cercetat pe cei bolnavi și a tămăduit pe mulți dintre ei, a ajutat mulți năpăstuiți și a sprijinit numeroși neputincioși. Se mai spune, că ar fi salvat de la înec sau de arsuri, dar principala „misiune” a sa, potrivit poporului, era aceea de a-i apăra, numai pe cei care-i „țineau” ziua de pericolul ologirii, adică de paralizia membrelor inferioare. Cei deja ologiți așteptau ziua aceasta, crezînd că acum se vor însănătoși. Femeile nu lucrau temîndu-se să nu aibă copii ologi. Se mai credea, că cei care vor lucra în ziua aceasta nu vor avea spor la creșterea vitelor în anul respectiv, dar şi vor avea pagube cauzate de lup. Dacă se serbează această zi Sfîntul dă ploaie la timp și ciorile nu vor mînca semănăturile. Se zice că nu trebuie să dai nimic din casă în această zi, altfel vei avea pagube tot anul. Chiar și în casele fără vite e bine să fie sărbătorit Sf. Grigorie ca să-i ocrotească tot anul. Potrivit altor credințe Sfîntul Grigorie Teologul ar fi fost ocrotitorul văduvelor, lemnarilor, ultimii spuneau că-i ajută mult în meșteșugul lor. Sărbătoarea populară a Sfîntului Grigorie Teologul face parte din ciclul Filipilor de iarnă.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1649
- Populația:
- 2183 locuitori
Albineţul Vechi este un sat şi comună din raionul Făleşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Rediul de Sus, Rediul de Jos, Albineţul Vechi și Albineţul Nou. Localitatea se află la distanța de 5 km de orașul Fălești și la 131 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2183 de oameni. Satul Albineţul Vechi a fost menționat documentar în anul 1649.