Alecsandri Vasile
Alecsandri Vasile (1821 – 1890), născut la Bacău (astăzi România), scriitor şi om politic moldovean şi român. A participant la Revoluţia din 1848, a fost un luptător activ al Unirii Principatelor, cîntăreţ al războiului de independenţă. Ambasador, ministru de externe al Moldovei (1858 —1859) şi întîiul ministru de externe al Principatelor Unite (octombrie 1859 − mai 1860). Academician. Alături de M. Kogălniceanu şi C. Negruzzi a condus Teatrul Naţional de la Iaşi (1840—1842). A fondat revista „România literară” (1855). A introdus în literatură noi specii literare, a colectat şi a editat balade şi cîntece bătrîneşti, care s-au bucurat de un larg succes în lume. „Doine şi lăcrămioare” este opera care întoarce poezia cu faţa spre folclor. În „Legende” a zugrăvit momente din trecutul istoric glorios. „Ostaşii noştri” evocă eroismul ostaşilor moldoveni, care au luptat contra turcilor la Şipka şi la Plevna alături de oastea rusă. „Pasteluri” e considerată opera de vîrf a „bardului de la Mirceşti”, care a fost entuziasmat de viaţa rustică şi de „crugul anotimpurilor”. Este primul dramaturg de stofă naţională cu monologurile din („Cînticele comice”), comediile de atmosferă şi de moravuri („Iorgu de la Sadagura”, „Iaşii în carvanal”, ciclul „Chiriţelor” ş.a.), prin drame şi tragedii inspirate din istoria naţională sau antică („Despot-Vodă”, „Fîntîna Blanduziei”, „Ovidiu”) şi feeria („Sînziana şi Pepelea”). Proza e marcată de „Jurnalele de călătorie” − („O primblare la munţi”, „Călătorie în Africa”) şi scrieri romantice („Buchetiera din Florenţa”, „Dridri”, „Istoria unui galbîn şi a unei parale”). |
Publicații
- Frunză verde de căpşune
- Iaşii în 1844
- Toamna ţesătoare
- Vântul
- Încununarea steagului
- Răzbunarea lui Statu-Palmă
- Noaptea albă
- Zilele Babii
- Hora Ardealului
- Fraţii Jderi
- Căpitanul Romano
- Românca de la Griviţa
- O noapte la ţară
- Doina
- Strigoiul
- Ceasul rău
- Strunga
- Cântic haiducesc
- Făt-Logofăt
- Hora
- Zburătorul
- Tatarul
- Cinel-cinel
- Mândruliţă de la munte
- Baba Cloanţa
- Dorul româncei
- Dorul
- Doina iubirii
- Sora şi hoţul
- Crai-nou
- Maghiara
- Altarul mănăstirii Putna
- Andrii-Popa
- Groza
- Ursiţii
- Plugul blestemat
- Unor critici
- Fluierul
- Romanţa de toamnă
- Steluţa
- Lăcrimioare
- 8 Mart
- De crezi în poezie
- Adio
- Pe mare
- Ursita mea
- La Veneţia mult duioasă
- Gondoleta
- Pe malul mărei
- Bosforul
- Strofe lui C. Negri
- Pe un album
- Desrobirea ţiganilor
- Păsărica
- Zimbrul şi vulpea
- Odă cătră Bahlui
- Adio Moldovei
- La mormîntul lui Gr. Romalo
- Întoarcerea în ţară
- Dor de călătorie
- Deşteptarea României
- Ce gândeşti, o! Margarită
- Hoţul şi domniţa
- Stelele
- N. Bălcescu murind
- Anul 1855
- Banul Mărăcină
- Cântece şi sărutări
- Dragoş
- Visul lui Petru Rareş
- 1 Mai
- Cînticul Margaritei
- Cântece de lume
- Moldova în 1857
- Surorii mele
- Steua ţării
- Noaptea Sfântului Andrii
- Hora Unirei
- Pe albumul d-rei Ida Vegezzi Ruscalla
- Pilotul
- La poeţii români
- Cristos a înviat
- Păsărica mărei
- Înşiră-te, mărgărite
- Presimţire
- Floarea oceanului
- Iahtul
- Sentinela română
- Moţul şi secoiul
- Vis de poet
- Muntele de foc
- Serile la Mirceşti
- Sfârşitul iernei
- Oaspeţii primăverii
- Cocoarele
- Noaptea
- Dimineaţa
- Tunetul
- Floriile
- Paştele
- Plugurile
- Sămănătorii
- Sfârşit de toamnă
- Rodica
- Lunca din Mirceşti
- Malul Siretului
- Flori de nufăr
- Concertul în luncă
- Vânătorul
- Puntea
- Balta
- Fântâna
- Secerişul
- Iarna
- Cositul
- Pastel chinez
- Bărăganul
- Gerul
- Viscolul
- Sania
- Mezul iernei
- La gura sobei
- Bradul
- Strofe scrise pe un părete
- Imn religios
- Imn lui Ştefan cel Mare
- Ştefan Vodă şi codrul
- Ştefan şi Dunărea
- Soarele, vântul şi gerul
- 10 Mai
- Pohod la Sybir
- Legenda rândunicăi
- Dan, căpitan de plai
- Legenda ciocârliei
- Legenda lăcrimioarei
- Cântecul gintei latine
- Briar
- Cuza Vodă
- Balcanul şi Carpatul
- Peneş Curcanul
- Sergentul
- Păstorii şi plugarii
- Oda ostaşilor români
- Hora de la Plevna
- 15 mai 1848
- Ţara
- Mioriţa
- Şoimul şi floarea fragului
- Brumărelul
- Ciuma
- Holera
- Bogatul şi săracul
- Stejarul şi cornul
- Călătorul
- Fata de birău
- Mândra din Muncel
- Românii de pe malurile Dunării
- Năluca
- Muieruşcă din Braşău
- Dolca
- Mihu copilul
- Toma Alimoş
- Român Grue Grozovanul
- Codreanul
- Vidra
- Serb-sărac
- Doncilă
- Cucul şi turturica
- Chira
- Rada
- Badiul
- Ghemiş
- Vulcan
- Corbac
- Novac şi corbul
- Fata cadiului
- Mogoş vornicul
- Bujor
- Balaurul
- Jianul
- Tunsul
- Movila lui Burcel
- Ştefan Vodă şi şoimul
- Cântecele lui Ştefan Vodă
- Bogdan
- Iordachi al Lupului
- Mănăstirea Argeşului
- Radu Calomfirescu
- Erculean
- Oprişanul
- Ştefăniţă Vodă
- Constantin Brâncovanul
- Cântecul lui Mihai Viteazul
- Visul lui Tudor Vladimirescu
- Horea şi Cloşca
- Cântece din Basarabia
- Blestemul
- Inelul şi năframa
- Păunaşul codrilor
- Soarele şi luna
- Şalga
- Ileana
- Ilenuţa de la Piatră
- Hora ţigănească
- Barbu
- Baba şi fata
- Leliţele
- Baba şi moşneagul
- Fugi încolo
- Floarea din pârleaz
- Busuiocul
- Ian sui, leleo...
- Tiţa
- Femeia temută
- Sultana
- Leliţa de la munteni
- Şapte fete
- Stăncuţa
- Mărioara
- Domnica
- Nevasta care iubeşte
- Omule, boule
- Aolea! Ce fuse asta
- Moş bătrân
- Nevasta harnică
- Nevasta bătută
- Răzbunarea nevestei
- Decât ruda şi vecinul
- Dorule, odorule
- Este bine, nu e bine
- Aolică, dodo, fa
- Zis-a badea
- Arză-l focul de bărbat
- Leleţico, draga mea
- Frunză verde de alună
- Însura-m-aş
- Pe sub poale de pădure
- Fa leliţă rotiliţă
- Pentru mândra care-mi place
- Trecui valea
- Bade Trandafir
- Măi bădiţă, păr sucit
- Poruncitu-mi-a mândra
- Trandafir cu două flori
- Pasăre galbenă
- Frunză verde de piperi
- Răvaş, puică...
- Ungureanul
- Puişorul
- Rândunica
- Doina
- Prutul
- Bobii
- Lena
- Sora contrabandierului
- Străinul
- Copila
- Puica bălăioară
- Dorul
- Dragoste
- Cucul
- Lunca ţipă, lunca zbiară
- Plângerea ţării
- Călăreţul
- Fântâna cu doi brazi
- Ciocoiul
- Codrul
- Voinicul
- Doina voinicească
- Doina voinicească
- Doina voinicească
- Urâtul
- Doina voinicească
- Doina voinicească
- Doina voinicească
- Doina voinicească
- Turturica
- Ciobanul
- Alba de la munte
- Spune, mândro
- Buruiana de leac
- Cucul
- Cântecul răzeşului
- Cucul
- Trandafirul
- Mormântul
- Drumul la deal...
- Floricică-n foi albastră
- Aolică, daolică
- Fratele răzneţ
- Bolnavul
- Despărţirea
- Sună pietricica-n vale
- Cântecul plugarului
- Oltul
- Doina oltenească
- Doina oltenească
- Doina oltenească
- Doina oltenească
- Doina oltenească
- Olteanul
- Mehedinţeanul
- Cătana
- Dorul de ţară
- Cântecul călugărului
- Împărate, împărate!
- Cucul
- Cucul
- Cucul
- Dorul
- Fata ardeleancă
- Dusu-s-a badiţa
- Mândra Liţa
- Iubirile
- Hâtrul bătrîn
- Nevasta tâlharului
- Fratele
- Omul urât
- Nevasta
- Nevasta bolnavă
- Doina haiducească
- Doina haiducească
- Doina haiducească
- Doina haiducească
- Haidulul rănit
- Voinicii Bucovii
- Copila murind
- Vrăbiuţa
- Florea Şchiopan
- Lelea vitează
- Floricica
- Corbul
- Dumbrava roşie
- Cucoana Chiriţa în balon
- Sânziana şi Pepelea
- Sandu Napoilă, ultra-retrogradul
- Cucoana Chiriţa în voiaj
- Arvinte şi Pepelea
- Chiriţa în Iaşi
- Chiriţa în provincie
- Rusaliile
- Iorgu de la Sadagura
- Despot Vodă
- Nicolae Bălcescu în Moldova
- Constantin Negruzzi
- Prosper Mérimée
- Protestaţie în numele Moldovei, al omenirii şi al lui Dumnezeu
- Extract din istoria misiilor mele politice
- Suvenire din 1855
- Suvenire din viaţa mea
- Pâinea amară a exiluluil
- Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh Cantemir
- Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri
- Melodiile româneşti
- Prietenii românilor
- Lamartine
- Alecu Russo
- Dridri
- Din albumul unui bibliofil
- Vasile Porojan
- Margărita
- Istoria unui galben
- Cântece de stea şi povestea vorbei de Anton Pann
- Un episod din anul 1848
- Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenţa
- Un salon din Iaşi
- Românii şi poezia lor
- O primblare la munţi
- Borsec
- Balta-albă
- Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar
- Tovarăşul meu de drum
- Malposta
- Tuluza, Nima, Marsilia
- Pe mare
- Muntele de foc
- Cel întâi pas în lume
- Tanger şi Maroc
- De la Tanger la Tetuan prin munţii Uadras
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- sec XIX
- Populația:
- 1011 locuitori
Huluboaia este un sat şi comună din raionul Cahul. Huluboaia este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 35 km de orașul Cahul și la 210 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1011 oameni. Satul Huluboaia a fost înființat în a doua jumătatea a secolului XIX.