Alimentaţia tradiţională la moldoveni impune o clasificare a mîncărurilor în funcţie de anumite sărbători, posturi sau ocazii, cînd acestea se prepară în mod special şi în cantităţi mai mari. La evenimentele importante din viaţa omului, cum sînt botezul, nunta, înmormîntarea şi sărbătorile calendaristice se pregătesc mîncăruri speciale, gustoase, apetisante şi variate, care corespund tradiţiilor poporului. Multe din bucatele din cadrul ceremonialului de familie se deosebesc de cele pregătite în fiece zi prin numărul, calitatea, tehnica pregătirii, dar şi funcţia bucatelor. Unele bucate şi produse alimentare sînt folosite ca atribute la realizarea unor ritualuri.

La sfîrşitul secolului al XX-lea au fost înregistrate diferite reţete culinare ce se pregătesc la ceremonialele de familie ajungînd pînă la 30, iar astăzi depășesc acest număr. Se pregătesc:

• mîncăruri reci: răcituri, pastramă, jambon, saltison, rulade, mititei, salate, icre de vînătă, ardei copţi, diferite coșuleţe cu brînză şi usturoi, peşte umplut etc.; 
• mîncăruri calde: sarmale, pîrjoale, fripturi, cighiri, găini umplute, plăcinte, „baba neagră”, „baba albă” etc.;
• un număr mare şi variat de prăjituri de casă şi torte, prune fierte umplute cu nucă, mere coapte etc.

Cu toate acestea bucatele tradiţionale sînt pregătite întotdeauna respectîndu-se tradiţiile şi obiceiurile.

Bucatele calde au la mesele de sărbătoare un rol important, majoritatea sînt pregătite din carne, amintite mai sus. Din timpuri străvechi pîinea la sărbători a stat întotdeauna în capul mesei, avînd un rol foarte important în cadrul ceremonialului de familie dar şi la sărbătorile calendaristice. Pîinea de ritual – colacii au forme şi mărimi diferite. Colacii de nuntă a mirilor, a nunilor, cuscrilor sînt mari, împletiţi în 4, 6, 8 şi împlinesc funcţii diferite. Se deosebesc şi colacii sărbătorilor de iarnă, cei de Paşti.

La sărbătorile calendaristice Crăciun, Anul Nou, Hramul satului se pregătesc alături de variatele forme de colaci multe bucate din carne, legume asortate etc.

Dacă la sărbătorile de iarnă se pregătesc multe alte bucate din carne de porc, atunci la Paşti se pregăteşte „mielul de Paşti, copt sau umplut, friptură de miel, caş proaspăt de oaie şi multe bucate din cele de sărbătoare. Locul principal la sărbătoarea de Paşti o are pasca cu brînză, apoi mielul pascal, cozonacul, ouăle roşii.

Bucatele moldoveneşti sînt cunoscute astăzi departe de hotarele ţării şi anume sarmalele, plăcintele, învîrtita cu brînză de oi, vinul etc.