Natura Moldovei este unică, diversă şi specifică. Acest lucru a fost subliniat în repetate rînduri de toţi cercetătorii, care au studiat teritoriul dintre Nistru şi Prut din timpuri străvechi şi pînă astăzi. Iar aceasta se referă în primul rînd la specificul dezvoltării geologice a acestei regiuni, situată la răscrucea cîtorva zone geografico-naturale. Nu am vrea să ne adîncim aici în probleme complicate, foarte interesante, de altfel, din punctul de vedere al specialiştilor în geologie, paleontologie, arheologie, geobotanică ş.a. Pentru a vă familiariza cu această temă vom menţiona doar, că practic toată suprafaţa teritoriului republicii, constă din roci sedimentare, adică, straturi rămase în urma retragerii mărilor străvechi calde întîi de Marea Tortoniană, apoi de Marea Sarmatică şi practic tot ce e viu şi e menit pentru viaţă  de pe acest pămînt se datorează rămăşiţelor de animale şi plante, care au existat cîndva pe acest pămînt. Anume de acest fapt este legată multitudinea tipurilor de sol din Moldova, preponderenţa pămînturilor de cernoziom, deşi numărul tipurilor de sol depăşeşte cifra de 750. Faptul că „munţii” moldoveneşti, mai bine-zis dealurile,  nu sînt de piatră, ci la fel constau din rămăşiţe ale organismelor vii (toltre), că practic toate zăcămintele minerale ale acestor localităţi sînt şi ele rămăşiţe ale aceloraşi organisme vii.

Istoria geologică a Moldovei e specifică şi pentru că, din ea lipseşte aşa-numita perioadă  a cărbunelui de pămînt, acesta nu „a reuşit” sa ajungă aici, de aceea printre „darurile Moldovei” nu sînt zăcăminte de carburanţi – petrol, gaze, şist bituminos, iar acelea care au fost descoperite sînt nesemnificative şi aproape că nu prezintă interes industrial.

Anume caracterul sedimentar al regiunii şi apropierea lui de zona, unde se formează „munţii” (Carpaţi) şi este cauzele plasticităţii şi mobilităţii proceselor care au ca rezultat din schimbările topografice, precum şi diversitatea florei şi faunei. Este suficient să spunem, că în diverse epoci geologice, în acest teritoriu erau asemenea reprezentanţi ai tropicelor precum elefanţi, rinoceri, girafe şi chiar animale marsupiene, apoi acestea au fost înlocuite cu asemenea animale nordice precum mamuţii, urşii, zimbrii, bourii ş.a. O anumită influenţă asupra formării florei şi faunei dintre rîurile Prut şi Nistru au avut-o şi procesele de migrare, care au avut loc în permanenţă pe aceste teritorii din cele mai vechi timpuri. Aceasta a influenţat asupra lumii vegetale şi animale a regiunii, în primul rînd, asupra modurilor de prelucrare a pămîntului şi asupra modificărilor configuraţiilor geografice în urma activităţii omului, aşa de exemplu precum tăierea în masă a pădurilor, desţelenirea stepelor şi pantelor.

Încheind această introducere scurtă, va trebui să menţionăm că în prezent pe teritoriul Moldovei sînt descrise destul de amănunţit mai mult de 500 de obiecte ale naturii, care sînt rezervaţii şi care sînt protejate de Stat. Multe dintre ele sînt absolut unice şi nu mai există nicăieri în lume. Ele se împart în patru grupuri.

Monumente ale naturii:

            1. Geologice şi paleontologice
            2. Hidrologice
            3. Botanice
            4. Arbori seculari

Primul grup este legat de procese pur geologice, dar şi de rămăşiţele de plante şi animale.

Cel de-al doilea se datorează influenţei mărilor şi rîurilor asupra suprafeţei terestre.

Cel de-al treilea de rămăşiţele de plante din timpurile străvechi, existente şi astăzi în natura Moldovei.

Un grup separat, strîns legat de compartimentul botanic este alcătuit din arborii seculari şi multiseculari, care sînt nu numai monumente ale istoriei, ci şi un fenomen istorico-cultural.

În tabelul prezentat mai jos au fost menţionate toate monumentele de natură ale Moldovei