42521
Centrul
În mijlocul Moldovei se află Colina Centrală − Codrii − cu înălţimile maxime pentru republica Moldova de 350-430 m. În partea de vest a Codrilor se află cel mai înalt punct de (429,5 m) – stînca de lîngă satul Bălăneşti, Nisporeni. Relieful este complicat, cu creste deluroase, e puternic brăzdat de văi adînci şi hîrtoape.
Zona Codrilor acoperă complet raioanele Nisporeni şi Călăraşi, o parte ale raioanelor Orhei, Ungheni, Teleneşti, Ialoveni şi Străşeni. Aici se află 2 dintre cele mai vechi rezervaţii naturale ştiinţifice din Moldova – „Codrii” şi „Plaiul Fagului”.
În imediata apropiere de această zonă se află raioanele Criuleni, Anenii Noi, Ialoveni şi Hînceşti.
Anume această zonă tradiţional este considerată ca fiind tipică pentru Moldova în plan geografico-natural. Întreaga regiune e deosebit de pitorească şi variată, se distinge prin bogăţia lumii animale şi vegetale, anume, aici este cel mai frecvent răspîndită viticultura şi horticultura, iar specificul reliefului a creat impresia mai multor cercetători şi oaspeţi ai acestui ţinut, că teritoriul are un caracter „muntos”.
Întrega Colină Centrală face parte din zona de silvostepă în care predomină pădurile, care cîteva secole în urmă erau mult mai multe, acum însă n-a rămas decît o treime din ele. Chiar şi părţile cele mai împădurite ale pădurii − zonele de pădure nu depăşesc 50% din teritoriu, iar la periferie şi mai puţin.
În mijlocul Moldovei se află Colina Centrală − Codrii − cu înălţimile maxime pentru republica Moldova de 350-430 m. În partea de vest a Codrilor se află cel mai înalt punct de (429,5 m) – stînca de lîngă satul Bălăneşti, Nisporeni. Relieful este complicat, cu creste deluroase, e puternic brăzdat de văi adînci şi hîrtoape.
Zona Codrilor acoperă complet raioanele Nisporeni şi Călăraşi, o parte ale raioanelor Orhei, Ungheni, Teleneşti, Ialoveni şi Străşeni. Aici se află 2 dintre cele mai vechi rezervaţii naturale ştiinţifice din Moldova – „Codrii” şi „Plaiul Fagului”.
În imediata apropiere de această zonă se află raioanele Criuleni, Anenii Noi, Ialoveni şi Hînceşti.
Anume această zonă tradiţional este considerată ca fiind tipică pentru Moldova în plan geografico-natural. Întreaga regiune e deosebit de pitorească şi variată, se distinge prin bogăţia lumii animale şi vegetale, anume, aici este cel mai frecvent răspîndită viticultura şi horticultura, iar specificul reliefului a creat impresia mai multor cercetători şi oaspeţi ai acestui ţinut, că teritoriul are un caracter „muntos”.
Întrega Colină Centrală face parte din zona de silvostepă în care predomină pădurile, care cîteva secole în urmă erau mult mai multe, acum însă n-a rămas decît o treime din ele. Chiar şi părţile cele mai împădurite ale pădurii − zonele de pădure nu depăşesc 50% din teritoriu, iar la periferie şi mai puţin.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1859
- Populația:
- 728 locuitori
Pivniceni este un sat şi comună din raionul Donduşeni. Pivniceni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 7 km de orașul Dondușeni și la 234 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 728 de oameni. Satul Pivniceni a fost menționat documentar în anul 1859.
16 octombrie - Calendarul celor mai importante evenimente din trecut și prezent
MELODIA ZILEI: Alternosfera - Ploile nu vin
Moldografia: Stejarul secular gigantic din satul Moara Domnească
5 obiceiuri care îmbătrînesc prematur pielea
Ultimii cronicari moldoveni
REŢETA ZILEI: Crap ca la Nistru
Un moldovean adevărat nu strigă la fiecare colț despre binefacere
Cum să alegem corect ceaiul?
3 rețete pentru a alunga oboseală de sezon
Toltrele de la Edineţ – monument unic al naturii (Foto)
17 octombrie - Calendarul celor mai importante evenimente din trecut și prezent
MELODIA ZILEI: Akord - Mă doare
Moldografia: Valea rîului Racovăţ din apropierea satului Gordineşti
Tratamentul cu pîine
In memoriam Emilian Bucov
REŢETA ZILEI: Friptură de măruntaie
Agnesa Roșca – 96 de ani de la naștere
Cineastul Vlad Druc la a 77-a aniversare
Soţiile lui Ştefan cel Mare
O plimbare prin Valea Morilor (Foto)
