Mesele de familie sînt de obicei simple, dar aceasta nu înseamnă că pot fi  servite neglijent. Se consideră că nu numai gustul bucatelor, dar şi masa frumos aranjată este în grija gospodinelor. De aceea totul începe de la masa care trebuie aşternută cu o faţă de masă şi şerveţele pentru fiecare persoană.

Pe masă se recomandă să fie o sticlă cu apă, solniţa, un suport pentru vasele fierbinţi, un coşuleţ pentru pîine.

Mesele festive trebuie să fie cît mai elegante – acoperite cu feţe de masă albe şi şerveţele ţesute. Vesela să fie de calitate şi nu variată.

Nu se recomandă separarea pe cele două părţi ale mesei, de o parte femeile şi de alta bărbaţii. Nu se recomandă aşezarea copiilor la mesele festive împreună cu cei adulţi, pentru ei se pregăteşte o masă separată.

La masă, bărbaţii servesc  băuturile, iar femeile bucatele.

Pentru fiecare mesean se prevăd următoarele: o farfurie plată şi una pentru aperitive, în stînga se aşează şerveţelul şi furculiţa, la dreapta cuţitul şi lingura. În faţa farfuriei se aşează paharele pentru băuturi tari, vin, apă.

La mesele din cadrul sărbătorilor nu trebuie grăbiţi mesenii, aducînd felurile de bucate una după alta la intervale mici de timp.

Platourile cu mîncare trebuie să fie frumos ornate. În acest scop se folosesc felioare de morcov, rondele de ceapă, felii de roşii, ardei graşi, castraveţi muraţi, albuş de ou fiert şi gălbenuşuri, foi de salată verde, felioare de sfeclă roşie, gogoşari, în dependenţă de anotimp şi de priceperea gospodinei.

Mezelurile se pot aranja pe frunze de salată iar peştele poate fi decorat cu felii de lămîie şi măsline.

Pîinea se serveşte în coşuleţe, acoperite cu un şerveţel frumos brodat sau cu dantelă la margini.

Dacă la masă sînt folosite şerveţele de pînză ele se deschid şi se aşează pe braţ, dar pe masă trebuie să fie un suport cu şerveţele de hîrtie.

Există o regulă elementară pentru a evita monotonia culinară: diversitatea felurilor de mîncare poate împăca toate gusturile, iar masa va fi reuşită. O altă regulă a meselor festive este: cînd vin oaspeţii, pe mese sînt aduse bucatele reci, aperitivele. Numai după un timp se aduc bucatele calde, începînd cu sarmalele, apoi fripturile ș. a. desertul, copturile, tortele se aduc la sfîrşitul mesei.

Bucătăria tradiţională şi arta preparării şi servirii bucatelor este firul ce ne leagă de cultura şi obiceiurile naţionale ale poporului nostru.

Prepararea bucatelor cît şi servirea lor este o ocupaţie importantă şi în acelaşi timp cere anumite cunoştinţe, deprinderi, experienţă. Cu alte cuvinte pentru a însuşi secretele culinare, ca de altfel, oricare altă ocupaţie, e nevoie de vocaţie, puţin talent şi respectarea unor reguli speciale. Acest talent îl au de obicei femeile, dar el rămîne neobservat de cei din jur deoarece este considerat un lucru firesc.