string(7) "library" string(8) "document"
1497
1465
5500
1401
1646
1307
1466
1391
1574
1832
1310
300
1200

Adio Moldovei

Scumpă ţară şi frumoasă
O! Moldovă, ţara mea!
Cine pleacă şi te lasă
E pătruns de jale grea,
Căci, plutind în visuri line
Pe-al tău sîn ca într-un rai,
Dulce-i viaţa de la tine
Ca o dulce zi din mai!

Eu te las, ţară iubită,
De-al tau cer mă depărtez
Dar cu inima cernită
Plâng amar, amar oftez !
Trist acum la despărţire
De fiori mă simt cuprins.
Ş-orice dragă nălucire
Pentru mine-acum s-au stins!

Cine ştie, cine ştie
Dacă-mpins de-al soartei vânt,
M-oi întoarce-n veselie
Să sărut al tău pamânt!
De-oi videa încă vrodată
Munţii tăi răsunători
Ce cu-o frunte înălţată
Se perd falnic pintre nori;

Şi-ai tăi codri de verdeaţă,
Unde curg, şoptesc uşor
Reci izvoare ce dau viaţă,
Doine care zic de dor,
Ş-al tău cer care zâmbeşte
Sufletului românesc
Şi oricare mă iubeşte
Ş-ori pe care eu iubesc!

Iată ceasul de pornire!
Iată ceasul mult amar!
Veselie, fericire,
Eu le las pe-al tău hotar,
Ş-a mea inima iţi zice:
O! Moldovo ce jălesc,
Adio! ramâi ferice,
Ferice să te găsesc!