Şapte fete
Pe mine ce m-a mâncat?
Şapte fete dintr-un sat
Ş-o nevastă cu bărbat;
Iar nevasta dracului
Mă spuse bărbatului,
Mă făcu râs satului;
Şi fetele m-au lăsat,
Că toate s-au măritat
La inimă m-au secat!
Una-i Vişa, una-i Muşa,
A treia e Brânduşa,
A patra-i Angheluşa.
A cincea-i Catinca,
A şasea e Voica,
A şaptea Ilinca.
Toate-au fost mândrele mele;
Şi cât m-am iubit cu ele
Le-am dat salbe şi inele;
Dar cea puică de nevastă
Da cu spuză pe fereastră,
Da cu spuză să mă ardă
Când treceam ca să mă vadă.
Ce-a fost verde s-a uscat,
Ce-a-nflorit s-a scuturat,
Ce-am iubit eu n-am uitat!