Александри Василе
Александри Василе (1821 – 1890), родился в Бакэу (ныне Румыния), молдавский и румынский писатель, политик. Участник революции 1848 года, был активным борцом за объединение Дунайских княжеств, певец войны за независимость. Посол, министр иностранных дел Молдовы (1858-1859) и первый министр иностранных дел Объединённых Княжеств (октябрь 1859 − май 1860), академик. Совместно с Михаил Когэлничану и Константин Негруци руководил Национальным театром в Яссах (1840-1842). Основал журнал «Ромыния литерарэ» («Литературная Румыния») (1855). Ввёл в литературный обиход новые литературные жанры (пастели, комические песенки, феерии), собрал и издал старинные народные баллады и песни, которые имели большой успех в мире. «Дойны и ландыши» − сборник стихов, в который автор включил произведения, вдохновленные народным творчеством. В «Легендах» запечатлены моменты славного исторического прошлого. «Наши воины» посвящены молдавским солдатам, которые воевали с турками под Плевной и Шипкой рядом с русскими войсками. «Пастели» − это оригинальный вид поэзии, впервые появившейся в молдавской литературе, в которой автор воспевает деревенский образ жизни, восхищается прелестями природы. Василе Александри – первый национальный драматург, написавший интермедии и монологи, названные «комическими песенками», комедии нравов, передающие национальную атмосферу («Йоргу из Садагура», «Яссы во время карнавала», цикл комедий о Кирице и др.), драмы и трагедии, источником вдохновения, для написания которых послужила национальная и древняя история («Деспот-Водэ», «Источник Бландузии» и «Овидий») и феерию («Сынзяна и Пепеля»). «Дорожные заметки» − это произведения, написанные им в прозе («Прогулка в горы», «Путешествие в Африку») и романтические произведения («Цветочница из Флоренции», «Дридри», «История одного золотого и копейки») и др. |
Публикации
- Frunză verde de căpşune
- Iaşii în 1844
- Toamna ţesătoare
- Vântul
- Încununarea steagului
- Răzbunarea lui Statu-Palmă
- Noaptea albă
- Zilele Babii
- Hora Ardealului
- Fraţii Jderi
- Căpitanul Romano
- Românca de la Griviţa
- O noapte la ţară
- Doina
- Strigoiul
- Ceasul rău
- Strunga
- Cântic haiducesc
- Făt-Logofăt
- Hora
- Zburătorul
- Tatarul
- Cinel-cinel
- Mândruliţă de la munte
- Baba Cloanţa
- Dorul româncei
- Dorul
- Doina iubirii
- Sora şi hoţul
- Crai-nou
- Maghiara
- Altarul mănăstirii Putna
- Andrii-Popa
- Groza
- Ursiţii
- Plugul blestemat
- Unor critici
- Fluierul
- Romanţa de toamnă
- Steluţa
- Lăcrimioare
- 8 Mart
- De crezi în poezie
- Adio
- Pe mare
- Ursita mea
- La Veneţia mult duioasă
- Gondoleta
- Pe malul mărei
- Bosforul
- Strofe lui C. Negri
- Pe un album
- Desrobirea ţiganilor
- Păsărica
- Zimbrul şi vulpea
- Odă cătră Bahlui
- Прощание с Молдовой
- La mormîntul lui Gr. Romalo
- Возвращение на родину
- Dor de călătorie
- Deşteptarea României
- Ce gândeşti, o! Margarită
- Hoţul şi domniţa
- Stelele
- N. Bălcescu murind
- Anul 1855
- Banul Mărăcină
- Cântece şi sărutări
- Dragoş
- Visul lui Petru Rareş
- 1 Mai
- Cînticul Margaritei
- Cântece de lume
- Moldova în 1857
- Surorii mele
- Steua ţării
- Noaptea Sfântului Andrii
- Hora Unirei
- Pe albumul d-rei Ida Vegezzi Ruscalla
- Pilotul
- La poeţii români
- Cristos a înviat
- Păsărica mărei
- Înşiră-te, mărgărite
- Presimţire
- Floarea oceanului
- Iahtul
- Sentinela română
- Moţul şi secoiul
- Vis de poet
- Muntele de foc
- Serile la Mirceşti
- Конец зимы
- Весенние гости
- Cocoarele
- Noaptea
- Dimineaţa
- Tunetul
- Floriile
- Paştele
- Plugurile
- Sămănătorii
- Поздняя осень
- Rodica
- Lunca din Mirceşti
- Malul Siretului
- Flori de nufăr
- Concertul în luncă
- Vânătorul
- Puntea
- Balta
- Fântâna
- Secerişul
- Зима
- Cositul
- Pastel chinez
- Bărăganul
- Мороз
- Метель
- Sania
- В разгар зимы
- Перед печкой
- Bradul
- Strofe scrise pe un părete
- Imn religios
- Imn lui Ştefan cel Mare
- Ştefan Vodă şi codrul
- Ştefan şi Dunărea
- Soarele, vântul şi gerul
- 10 Mai
- Pohod la Sybir
- Legenda rândunicăi
- Dan, căpitan de plai
- Legenda ciocârliei
- Legenda lăcrimioarei
- Cântecul gintei latine
- Briar
- Cuza Vodă
- Balcanul şi Carpatul
- Peneş Curcanul
- Сержант
- Păstorii şi plugarii
- Oda ostaşilor români
- Hora de la Plevna
- 15 mai 1848
- Ţara
- Mioriţa
- Şoimul şi floarea fragului
- Brumărelul
- Ciuma
- Holera
- Bogatul şi săracul
- Stejarul şi cornul
- Călătorul
- Fata de birău
- Mândra din Muncel
- Românii de pe malurile Dunării
- Năluca
- Muieruşcă din Braşău
- Dolca
- Mihu copilul
- Toma Alimoş
- Român Grue Grozovanul
- Codreanul
- Vidra
- Serb-sărac
- Doncilă
- Cucul şi turturica
- Chira
- Rada
- Badiul
- Ghemiş
- Vulcan
- Corbac
- Novac şi corbul
- Fata cadiului
- Mogoş vornicul
- Bujor
- Balaurul
- Jianul
- Tunsul
- Movila lui Burcel
- Ştefan Vodă şi şoimul
- Cântecele lui Ştefan Vodă
- Bogdan
- Iordachi al Lupului
- Mănăstirea Argeşului
- Radu Calomfirescu
- Erculean
- Oprişanul
- Ştefăniţă Vodă
- Constantin Brâncovanul
- Cântecul lui Mihai Viteazul
- Visul lui Tudor Vladimirescu
- Horea şi Cloşca
- Cântece din Basarabia
- Blestemul
- Inelul şi năframa
- Păunaşul codrilor
- Soarele şi luna
- Şalga
- Ileana
- Ilenuţa de la Piatră
- Hora ţigănească
- Barbu
- Baba şi fata
- Leliţele
- Baba şi moşneagul
- Fugi încolo
- Floarea din pârleaz
- Busuiocul
- Ian sui, leleo...
- Tiţa
- Femeia temută
- Sultana
- Leliţa de la munteni
- Şapte fete
- Stăncuţa
- Mărioara
- Domnica
- Nevasta care iubeşte
- Omule, boule
- Aolea! Ce fuse asta
- Moş bătrân
- Nevasta harnică
- Nevasta bătută
- Răzbunarea nevestei
- Decât ruda şi vecinul
- Dorule, odorule
- Este bine, nu e bine
- Aolică, dodo, fa
- Zis-a badea
- Arză-l focul de bărbat
- Leleţico, draga mea
- Frunză verde de alună
- Însura-m-aş
- Pe sub poale de pădure
- Fa leliţă rotiliţă
- Pentru mândra care-mi place
- Trecui valea
- Bade Trandafir
- Măi bădiţă, păr sucit
- Poruncitu-mi-a mândra
- Trandafir cu două flori
- Pasăre galbenă
- Frunză verde de piperi
- Răvaş, puică...
- Ungureanul
- Puişorul
- Rândunica
- Doina
- Prutul
- Bobii
- Lena
- Sora contrabandierului
- Străinul
- Copila
- Puica bălăioară
- Dorul
- Dragoste
- Cucul
- Lunca ţipă, lunca zbiară
- Plângerea ţării
- Călăreţul
- Fântâna cu doi brazi
- Ciocoiul
- Codrul
- Voinicul
- Doina voinicească
- Doina voinicească
- Doina voinicească
- Urâtul
- Doina voinicească
- Doina voinicească
- Doina voinicească
- Doina voinicească
- Turturica
- Ciobanul
- Alba de la munte
- Spune, mândro
- Buruiana de leac
- Cucul
- Cântecul răzeşului
- Cucul
- Trandafirul
- Mormântul
- Drumul la deal...
- Floricică-n foi albastră
- Aolică, daolică
- Fratele răzneţ
- Bolnavul
- Despărţirea
- Sună pietricica-n vale
- Cântecul plugarului
- Oltul
- Doina oltenească
- Doina oltenească
- Doina oltenească
- Doina oltenească
- Doina oltenească
- Olteanul
- Mehedinţeanul
- Cătana
- Dorul de ţară
- Cântecul călugărului
- Împărate, împărate!
- Cucul
- Cucul
- Cucul
- Dorul
- Fata ardeleancă
- Dusu-s-a badiţa
- Mândra Liţa
- Iubirile
- Hâtrul bătrîn
- Nevasta tâlharului
- Fratele
- Omul urât
- Nevasta
- Nevasta bolnavă
- Doina haiducească
- Doina haiducească
- Doina haiducească
- Doina haiducească
- Haidulul rănit
- Voinicii Bucovii
- Copila murind
- Vrăbiuţa
- Florea Şchiopan
- Lelea vitează
- Floricica
- Corbul
- Dumbrava roşie
- Cucoana Chiriţa în balon
- Sânziana şi Pepelea
- Sandu Napoilă, ultra-retrogradul
- Cucoana Chiriţa în voiaj
- Arvinte şi Pepelea
- Chiriţa în Iaşi
- Chiriţa în provincie
- Rusaliile
- Iorgu de la Sadagura
- Despot Vodă
- Nicolae Bălcescu în Moldova
- Constantin Negruzzi
- Prosper Mérimée
- Protestaţie în numele Moldovei, al omenirii şi al lui Dumnezeu
- Extract din istoria misiilor mele politice
- Suvenire din 1855
- Suvenire din viaţa mea
- Pâinea amară a exiluluil
- Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh Cantemir
- Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri
- Melodiile româneşti
- Prietenii românilor
- Lamartine
- Alecu Russo
- Dridri
- Din albumul unui bibliofil
- Vasile Porojan
- Margărita
- Istoria unui galben
- Cântece de stea şi povestea vorbei de Anton Pann
- Un episod din anul 1848
- Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenţa
- Un salon din Iaşi
- Românii şi poezia lor
- O primblare la munţi
- Borsec
- Balta-albă
- Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar
- Tovarăşul meu de drum
- Malposta
- Tuluza, Nima, Marsilia
- Pe mare
- Muntele de foc
- Cel întâi pas în lume
- Tanger şi Maroc
- De la Tanger la Tetuan prin munţii Uadras
В контексте запуска программы «Европейское село», какие насущные потребности имеются в вашем населенном пункте?
- Статус:
- Село
- Первое Упоминание:
- 1712
- Население:
- 2581 чел.
Каракуй (Caracui) – село и административный центр коммуны района Хынчешть. Каракуй – единственное село в составе одноименной коммуны. Село расположено на расстоянии 18 км от города Хынчешть и 53 км от муниципия Кишинев. По данным переписи 2004 года, в селе проживало 2581 человек. Первое документальное упоминание о селе Каракуй датировано 1712 годом.