Literatura postmodernistă
Primele reacţii ale poeticii postmoderniste au aparţinut lui Alexandru Robot, Teodor Nencev, George Meniuc, Liviu Deleanu, Emilian Bucov, Andrei Lupan. Lor li s-a alăturat Paul Mihnea, Victor Teleucă, Ion Vatamanu, Liviu Damian, Anatol Codru, Mihail Ion Cibotaru. Prin anii ’60 ai secolului al XX-lea toţi revin la versul „în dulcele stil clasic”. Vine momentul cînd în literatură se impune generaţia „Ochiului al treilea” (numită astfel după cartea cu acelaşi nume a lui Nicolae Dabija), constituită din Nicolae Dabija, Leonida Lari, Ion Hadîrcă, Arcadie Suceveanu, Marcela Benea, Nina Josu.
Dintre trasăturile cele mai evidente ar putea fi amintite amestecul de narativitate şi lirism în poezie, oralitatea expresiei, pastişa, parodia, colajul, jocurile de limbaj. În fond, tipologia postmodernistă s-ar putea defini tocmai prin „…lipsa unei tipologii riguroase, prin extrema mobilitate şi amestecul voit al genurilor”.
În proză, postmodernismul presupune: textualism − un mod de a organiza povestirea sau romanul; trecerea de la proza auctorială la proza autoreflexivă; predilecţia pentru fragment şi o noua relaţie cu cititorul. În poezie, postmodernismul nu inventează cu adevărat o nouă poezie, aşa cum inventase epoca modernă.
Unii critici consideră literatura postmodernistă nu doar un mit, ci doar un „moft cultural” şi nimic mai mult. Alţii pun accentul pe latura autobiografică, realistă, orală şi prozaizantă a curentului.
Pe lîngă toate acestea postmodernismul mai înseamnă Joc, combinaţie, ironie, retorică, eliberarea fanteziei şi împrumutarea limbajului familiar, ca să nu zicem chiar licenţios, dar şi construcţii ingenioase din „semifabricate”.
Mișcarea are un succes semnificativ mai ales printre autorii de poezie. Printre ei se numără: Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Leahu, Vitalie Ciobanu, Vasile Gîrneț, Eugen Cioclea, Maria Șleahtițchi, Andrei Țurcanu, dar şi în proză: Nicolae Popa, Constantin Cheianu; în dramaturgie: Irina Nechit, Dumitru Crudu. Criticii lor de serviciu au devenit Eugen Lungu, Iulian Ciocan, Mihai Vaculovschi.
Personalităţi
- Scriitori | Literatura postmodernistă
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1420
- Populația:
- 663 locuitori
Secăreni este un sat şi comună din raionul Hînceşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Secăreni și Cornești. Localitatea se află la distanța de 40 km de orașul Hîncești și la 76 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 663 de oameni. Satul Secăreni a fost menționat documentar în anul 1420.