În prezent, procesul de globalizare din viaţa economică, socială, culturală şi politică a statelor moderne se manifestă în sfera integrării economice internaţionale, activizarea corporaţiilor transnaţionale şi centrelor financiare mondiale, în activitatea alianţelor politice şi militare supranaționale, uniuni şi asociaţii, în dezvoltarea impetuoasă şi a răspîndirii celor mai noi tehnologii în telecomunicaţii pretutindeni.

Constituirea economiei globale unice şi creşterea interdependenţei sale are loc pe fundalul fragmentării tot mai mari a lumii. Se extinde zona de influenţă a ţărilor puternic industrializate, cu un nivel de trai ridicat, din punct de vedere tehnologic, informaţional şi social. Decalajul între nivelurile dezvoltării economice, tehnologice, sociale ale diferitor regiuni ale planetei continuă să se amplifice. Creşte nu numai pluralismul economic, ci şi cel politic, cultural, ideologic şi religios al lumii moderne. Sistemul de relaţii internaţionale devine tot mai complex, mai dinamic şi instabil, iar cel mai important – tot mai puţin previzibil.

Pe de o parte, mulţumită dinamicii relaţiilor comerciale, tehnico-ştiinţifice şi culturale, se amplifică tendinţele de globalizare a relaţiilor internaţionale şi de extindere a oportunităţilor creşterii economice, dezvoltării reţelelor comunicaţionale şi informaţionale, de apropiere a culturilor lumii. Pe de altă parte, interdependenţa tot mai mare a statelor în contextul procesului de globalizare contribuie la agravarea ameninţărilor netradiţionale la adresa securităţii internaţionale şi regionale, devine o provocare serioasă pentru mecanismele existente de cooperare multilaterală.

Procesul contradictoriu şi inegal al globalizării sistemului mondial al relaţiilor internaţionale a trasat deja tendinţele schimbării radicale ale practicii politice la nivel planetar. În condiţiile menţinerii unităţii prin diversitatea lumii moderne, are loc estomparea treptată a diferenţelor dintre procesele locale, regionale şi globale, astfel încît problemele politicii interne capătă valoare locală.

Globalizarea duce la schimbări semnificative în sfera politicii internaţionale, care vizează în mod direct şi diferit toţi membrii comunităţii internaţionale, inclusiv Republica Moldova. În acelaşi timp, tendinţă de bază este acea de dominare politică a ţărilor occidentale dezvoltate, ceea ce face ca procesul de globalizare politică să aibă un caracter asimetric. Pe de altă parte, lumea modernă rămîne multipolară. Încercările mai multor centre ale puterii să dicteze decizii politice întregii comunităţi internaţionale provoacă efecte turbulente, ieşirea din starea de echilibru şi destabilizarea situaţiei la nivel local şi regional, dezvoltarea conflictelor de lungă durată.

Specificul situaţiei din Moldova constă în faptul că globalizarea se suprapune cu procesul controversat de modernizare al ţării, în contextul tranziţiei nefinisate la o democraţie funcţională şi o economie eficientă. În prezent, Moldova are nevoie de propriul său concept geopolitic, care ar fi îndreptat spre găsirea stării de echilibru într-o lume, care se află mereu în schimbare şi în contextul realizării în practică a intereselor naţionale a societăţii moldoveneşti pe termen lung.

* Priorităţile integrării regionale
* Bazele conceptuale ale politicii externe a statului moldovenesc 
* Principalele priorităţi ale politicii externe a Moldovei