Strategia dezvoltării în domeniile culturii, ştiinţei şi educaţiei
Timpul nostru, definit ca o epocă informaţională post-industrială, se caracterizează nu numai prin globalizare şi impactul noilor tehnologii pe scară largă asupra stilului de viaţă al oamenilor, dar şi prin lipsa de moralitate, ca urmare a răspîndirii materialismului primitiv, care, la rîndul său, este un produs al civilizaţiei tehnocratice. Anume umanismul, bazat pe moralitate şi spiritualitate exprimă specificul fiinţei umane în fiecare epoca concretă. Deficitul lui este una dintre cauzele crizei identităţii culturale, de creştere a înstrăinării membrilor societăţii, a unei serii de boli sociale cronice şi ale omului, dar şi a culturii care trebuie să se bazeze pe moralitate.
Mai mult decît atît, lipsa unei culturi umaniste bazate pe moralitate şi spiritualitate a dus la dezechilibrarea întregii lumi moderne ca sistem în curs de dezvoltare, la pierderea stabilităţii existenţei sale, bazate la începuturi pe etică şi dezvoltarea potenţialului spiritual. În consecinţă înţelegerea deformată a realităţii a dus la încetinirea dezvoltării laturii creative în viața societăţii moldoveneşti, atît în trecutul istoric nu foarte îndepărtat, cît şi la etapa actuală.
Dezvoltarea culturii, învăţămîntului şi ştiinţelor trebuie să creeze premisele necesare pentru renaşterea spirituală a poporului moldovenesc, pentru a se afirma în drepturile sale cu norme etice şi idealuri estetice, care ar trebui să constituie baza unui nou stil de viaţă, sănătos al cetăţenilor Republicii Moldova, a asigura sănătatea morală a populaţiei şi o stare calitativ nouă a mediului social.
Aceste obiective strategice pe termen lung pot fi rezolvate prin construirea unei imagini a lumii, în care s-ar restabili potenţialul creativ şi spiritual al omului. La baza acestei viziuni ar trebui să fie valoarea intrinsecă a naturii umane, care este determinată de spiritualitatea sa şi de lumea universală a culturii, nu doar de partea tehnică a civilizaţiei moderne.
Moralitatea ca normă de afirmare a originii umane, trebuie să se păstreze şi ca o realitate obiectivă existentă, capabilă să reglementeze materialul şi spiritualul în societate, astfel încît să asigure posibilitatea dezvoltării unui spaţiu de libertate, creativitate, dar şi să amplifice impactul asupra fenomenului „prezenţei” elementului originii umane în această lume. De aceea, este legitim să se pună problema refacerii influenţei pe care au avut-o cultura, moralitatea umană la originile sale asupra societăţii contemporane.
Strategia atingerii acestui scop poate fi exprimată, mai presus de toate, recunoscînd prioritatea autorealizării omului modern, mai ales ca subiect al activităţii şi culturii sale, capabil să asimileze lumea complexă, care se dezvoltă tot mai dinamic cu toate contradicţiile sale interne reale. Această strategie ar trebui să însumeze toate aspectele cheie ale vieţii spirituale şi experienţei variate a persoanei şi a societăţii - etice, estetice, cognitive, educaţionale, legislative, comunicative, care să se reflecte prin prisma valorilor spirituale şi experienţa morală a strămoşilor noştri. Prin această strategie poate fi restabilită logica autoformării omului, autodesfăşurarea naturii umane, mişcarea sa către sine, către esenţa sa spirituală în strînsă legătură cu cultura, tradiţiile şi obiectivele de dezvoltare ale poporului său şi a statului.
Elemente cheie ale unei astfel de strategii ar trebui să includă o atitudine grijulie a omului faţă de natură, societate şi cultură, relaţiile de la om la om şi a acelor direcţii valorice, care stau la baza experienţei morale a omenirii, în general, dar şi a strămoşilor noştri, în special.
Restabilirea vectorului moralităţii în cultură, precum şi creşterea şi educarea tinerei generaţii este deosebit de importantă în condiţiile unui capitalism nereglementat, în care s-a pomenit acum Moldova, în urma trecerii nefinalizate la o democraţie adevărată şi la o economie de piaţă dezvoltată şi competitivă. Sporirea rolului umanitar-cultural, al vectorului uman în societatea moldovenească poate intensifica optimismul social, conştientizarea speranţei, perspectivele de viitor ale cetăţenilor ţării. Înţelegerea reînnoită a existenţei umane, în care se deschid asemenea laturi ale percepţiei lumii precum prezenţa Creatorului, dorinţa de a cunoaşte Logosul Creator şi aceea de a-l urma, speranţa, demnitatea, solidaritatea, prietenia, conştiinţa, cinstea, onoarea, patriotismul, conţin acel potenţial necesar pentru formarea unor asemenea calităţi umane, care pot să corespundă perspectivei morale de dezvoltare a societăţii moldoveneşti.
* Strategia dezvoltării ştiinţei moldoveneşti
* Ridicarea nivelului învăţămîntului – calea spre renaşterea Republicii Moldova
* Strategia de dezvoltare a învăţămîntului în Republica Moldova
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1922
- Populația:
- 303 locuitori
Mihălaşa Nouă este un sat din cadrul oraşului Teleneşti, raionul Teleneşti. Localitatea se află la distanţa de 2 km de oraşul Teleneşti şi la 93 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 303 locuitori. Satul Mihălaşa Nouă a fost întemeiat în anul 1922.