În virtutea sonorităţii, a unui mister, numele Moldova şi al moldovenilor din veacul al XIV-lea a atras atenţia a numeroşi autori din diferite ţări. Pe baza studiilor, atlaselor apărute din vechime şi pînă astăzi putem stabili statornicirea numelui spaţiului Carpato-Nistrean în istoriografie, răspîndirea toponimului/hidronimului Moldova în Europa. Prima dată Terra Moldaviae este fixată documentar într-un act al cancelariei Ungariei din 20.03.1360. Cronica străină  ̶ a lui Ioan Kukullo  ̶ menţionează Terra Moldaviae pe la 1382... încercînd să explice originea toponimului Moldova mulţi autori au fost captivaţi de îmbinările Mollis Dacia, Mollis Davia.

Discuţii de lungă durată şi în controversă s-au purtat în jurul ordinii apariţiei hidronimului Molda/Moldava şi a toponimului Molda/Moldava: care a apărut şi a fost atestat primul. În chestiunea Molda/Moldava „rîu” -> Molda/Moldava „ţara” nici un autor medieval nu susţine că numele Moldova s-a aplicat întîi ţării şi pe urmă rîului; toţi acei care tratează această chestiune afirmă că denumirea Molda a trecut de la rîu la ţară. Există şi alte ipoteze privind numele Moldova (Mold+ova), care ar fi provenit de la molda „covată”, a oronimului Molda, a toponimelor Moldiş, Moldoviş.

Alte denumiri: Civitas Moldaviae, Alexandru Moldaovici, documentate pe la 1334, de asemenea confirmă vechimea toponimelor şi antroponimelor cu radicalul Mold  ̶ în spaţiul Carpato-Nistrean. Se admite că Civitas Moldaviae (Baia), prima capitală a Moldovei, ar fi de prin 1300. Alexandru Moldaovici, atestat în aceeaşi perioadă la Lvov, era un negustor moldovan din oraşul Molda (Baia).

Moldovlahia ̶ nume de ţară este atestat de acum în veacul al XIII-lea într-un document al ţarului vlaho-bulgar Ioan Căliman Asan (1241-1245). În acte bisericeşti, în creaţii populare străine se întîlnesc şi denumirile Rosovlahia, Moldoslavia.

Cea mai obişnuită şi limpede pentru circuitul istoriografic şi politic european denumire pentru Ţara Moldovei, pentru Statul Moldovenesc ar fi Regno Moldaviae  ̶ Regatul Moldovei, ca în „Cronica” lui Ioan Kukullo (1320-1394)  ̶ „Qummodo Moldavia (...) in regnum est dilatata”. Aşa cum este numit Statul Moldovenesc în bula papei Eugeniu IV din 3.07.1446: „regno Moldavie”. Aşa cum este atestată Ţara Moldovei în actul moldovenesc din 18.01.1482 „...domini Stephani Dei gracia waywode regni Moldavie”.

Unii cercetătorii străini sînt induși în eroare de faptul că în actele şi cronicile polone Wolosza înseamnă „Moldova”. În ucraineană Волощина, Волошина denumeşte „Moldova”; în polonă wolochy (în ucraineană - BOЛOШИНИ) înseamnă „moldoveni”.

Nu se poate zice „volohi din Ţara Moldovei” sau „români din Ţara Moldovei”, ci „Moldoveni din Ţara Moldovei”; nici „voievodul volohilor”, pentru „voievodul Moldovei”, căci „Wolochy în polonă înseamnă „moldoveni”.

• Numele spaţiului carpato-nistrean în istoriografie

• Răspîndirea cuvîntului Moldova

• Mollis Dacia, Mollis Davia?   

• Molda/Moldava „rîu” – Molda/Moldava „ţară”

• Alte ipoteze privind numele Moldova  

• „Civitas Moldaviae, Alexandru Moldaovcici” 

• Moldova este Valahia Mare 

• Moldovlahia, Moldoslavia 

• Regno Moldaviae