Introducerea Regulamentului Organic în Principatul Moldovei.

Un nou război ruso-turc început în 1828 se încheie victorios pentru armata rusă. Încă din timpul desfăşurării ostilităţilor la sudul Dunării, Principatul Moldovei a fost pus sub controlul unui aparat birocratic rusesc, a cărui principală grijă a fost să asigure buna funcționare a administraţiei pentru a putea aproviziona armata. Administraţia rusească a căutat să profite însă la maxim de valul de simpatie cu care fusese primită de către boierimea autohtonă, urmărind şi, în cele din urmă, reuşind să introducă un set de norme juridice care să permită pe viitor un control politic eficient asupra celor două Principate. În acest scop, conducătorul administraţiei ruseşti, contele Pavel Kiseleff, a iniţiat redactarea unor legi cu caracter organic prin care administraţia să se reorganizeze în conformitate cu principiul autonomiei interne recunoscut în tratatele ruso-turce. Administraţia rusească a colaborat cu o comisie formată din opt mari boieri, avînd însă și o serie de instrucţiuni venite de la Peterburg. După terminarea procesului de redactare Regulamentul Organic a fost supus aprobării guvernului rus, iar apoi votului Adunării Obștești extraordinare. Astfel, Regulamentul Organic a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1832.

Regulamentul Organic reprezintă prima încercare de reorganizare politică prin instituirea de instanţe legislative, executive şi judecătoreşti distincte, după secolul fanariot. Introducerea Regulamentului Organic este rezultatul unei nevoi de restructurare instituţională în sensul unei modernizări politice. Contribuţia acestui moment legislislativ constă în principal în încercarea de separare a puterilor în stat.

Regulamentul creează ceea ce în termeni moderni s-ar putea numi Parlament unicameral. Este vorba despre un Parlament de structură aristocratică. Separarea puterilor în stat schițată de Regulamentul Organic se materializează în faptul că puterea legislativă aparţine unei Obşteşti Adunări care se ocupă de proiecte-legi, “toate izvoarele de pravilă şi regulamentele noi care trec peste marginile unei porunci slobozite de Domn pentru împlinirea legiuirilor în fiinţă.”

Domnul are putere executivă: “…împlinirea legiuirilor înfiinţate.” El se alege după obiceiul ţării şi “se orînduie pe toată viaţa lui”. Să fie trecut de 40 de ani şi să fie de viţă nobilă.

Adunarea Obştească are puteri legiuitoare, iar instituţia Domniei are putere executivă.
Articolul 62 al Regulamentul Organic, prevede că în Moldova Adunarea nu se va mai ocupa şi de probleme de natură judecătorească, pentru că acestea “pentru vremea viitoare, se vor da asupra unui osebit Divan sau asupra unei Înalte Curţi“. Potrivit aceluiaşi articol, puterea judecătorească este executată de către tribunalele de ţinuturi; pricinele nerezolvate de către tribunalele de ţinut vor fi judecate de Divanul cel mai înalt al Principatului Moldova.

Legătura dintre legislativ, judecătoresc şi executiv este făcută de Consiliul Administrativ. Domnul este însă investit cu puteri foarte largi. Puterea cea mai mare de care dispune Domnul este dreptul de veto absolut. Domnul semnează toate hotărîrile Adunării Obștești alcătuită din 35 de deputaţi. Domnul numea în dregătorii avînd putere executivă. Prerogativele sale în materie financiară au fost restrînse, deoarece fixarea impozitelor și controlul veniturilor și cheltuielilor țineau de competența Adunării Obștești. A fost suprimată cămara domnească în calitate de vistierie personală a domnului, toate veniturile venind în vistieria statului.

Deși în linii mari dregătoriile și-au păstrat vechile trăsături, au apărut elemente noi. Regulamentul Organic a interzis cumulul atribuțiilor administrative și judecătorești, promovînd principiul separației puterilor în stat.

Divanul domnesc a suferit transformări importante, căci atribuțiile sale administrative au fost preluate de Sfatul Administrativ, iar cele legislative de Adunarea Obștească.

În componența Sfatului Administrativ au intrat vornicul (ministru de interne), postelnicul (ministru de externe) și vistiernicul (ministrul finanțelor). Sfatul era convocat de domn pentru dezbaterea problemelor importante și elaborarea proiectelor de legi.

Conform prevederilor Regulamentului Organic în fruntea ținuturilor sînt numiți ispravnicii-administratori pe un termen de 3 ani. Domnul este cel care numește ispravnicii pe un termen de 3 ani dintre candidaturile propuse de Sfatul Administrativ. Ispravnicilor li s-au retras funcțiile judecătorești, deținînd doar atribuții administrative.

Prin Regulamentul Organic orașele au căpătat personalitate juridică și dreptul de a se autoadministra printr-un Consiliu orășenesc ales de notabilii orasului, dar președintele era numit de guvern, ceea ce limita principiul autoconducerii.

Regulamentul face un pas în direcția laicizării statului, prin separarea parțială a bisericii de stat, și în același timp scade influența acesteia în administrație și justiție.

O schimbare radicala are loc și în sistemul fiscal prin renunțarea la impozitele indirecte, înlocuite cu impozitul pe cap de familie. Regulamentul introduce și un sistem nou de contabilizare a veniturilor și cheltuielilor - sistemul dublei evidențe.

Regulamentul Organic a reorganizat armata, stabilind obligativitatea serviciului militar pentru toți tinerii cu vîrsta cuprinsă între 20-30 de ani.

Importanța istorică a Regulamentului Organic rezidă în faptul că grație acestei legiuiri, în Principatul Moldova au apărut elemente noi în organizarea statală, au fost introduse unele principii progresiste moderne ca separarea puterilor în stat, alegerea unor organe, ceea ce îi face pe istorici să aprecieze Regulamentul Organic ca prima constituție a Principatului Moldova care a pregătit reformele de mai tîrziu.

• Domnia lui Mihai Sturdza
• Revoluția din 1848
• Războiul Crimeei și impactul lui asupra Principatului Moldovei
• Participarea Moldovei la proiectul unionist

Aceste aspecte sînt abordate detaliat în secțiunea „Noi moldovenii” a proiectului moldovenii.md.