Există o legitate în stabilirea modului de trai şi alimentaţia populaţiei, care afirmă, că omul se hrăneşte cu produsele dobîndite din natura spontană şi cu alimentele obţinute în urma promovării unor ocupaţii de bază şi secundare. Respectiv fiecare etnos pe parcursul secolelor îşi organizează modul de gospodărire şi de trai.

Alimentaţia tradiţională ca parte componentă a sistemului vital al unui etnos demonstrează în modul cel mai evident relaţiile reciproce între mediul ecologic natural şi consumatorii de produse. De felul cît de conştient folosesc oamenii bunurile naturii, fiind într-o armonie cu ea, depinde şi abundenţa sau belşugul lor, iar de această legătură depinde vitalitatea şi sănătatea poporului.

Dintre ocupaţiile tradiţionale de obţinere a produselor alimentare ale moldovenilor ne vorbesc istoricii antici, cronicarii, călătorii străini care ne-au vizitat ţara, consemnările morfologice ale denumirilor plantelor cît şi a bucatelor, a vaselor la pregătirea lor etc., care sînt  informaţii preţioase pentru a cunoaşte istoria şi modul de trai, cultura alimentară a acestui popor.

Pe parcursul timpului, secole la rînd strămoşii noştri au selectat din mediul natural acele plante, fructe, rădăcini, pomuşoare, frunze etc., care le-au plăcut, le-au convenit şi care au devenit componente ale alimentaţiei.

În vederea stabilirii particularităţilor etnice ale alimentaţiei populaţiei autohtone de la Est de Carpați, începînd cu perioadele îndepărtate, este raţional şi logic a stabili produsele alimentare de care s-au folosit strămoşii noştri. Aplicînd metoda cercetărilor în retrospectivă putem urmări evoluţia, caracterul produselor şi a culturii alimentare.

Produse alimentare, culese din natură spontană

Pescuitul, vînatul – îndeletniciri de dobîndire a hranei

Albinăritul

Produse cerealiere

Produse legumicole, păstăioase şi bostănoase

Produse alimentare animaliere

Produse viticole şi pomicole

Plante aromatice, condimente în bucătăria moldovenilor