Băutură caldă – izvarul (vin fiert)
Din istoricul vinului fiert. Nu se cunoaşte cu exactitate cînd şi cine a făcut pentru prima oara vin fiert, dar se presupune că a fost folosit ca licoare „de menţinere” pentru acei care munceau afară pe timp de iarnă.
Strămoșii noștri daci foloseau vinul roșu fiert cu miere și mirodenii împotriva răcelii. Unii tămăduitori daci foloseau în mod curent vinul roșu pentru prepararea unor medicamente.
Primele reţete scrise apar înca în antichitate, în „De Re Coquinaria” lui Marius Gavius Apicius (sec. IV d.Hr.). În Evul Mediu, cea mai cunoscuta variantă era hippocras (vinum Hippocraticum) numită astfel după numele lui Hippocrate (de unde deducem că proprietăţile medicinale ale băuturii erau cunoscute înca de pe atunci). A fost una din băuturile preferate ale lui Ludovic al XIV-lea şi era un cadou la modă, la fel ca şi gemurile şi alte conserve de fructe. În Evul Mediu, vinul fiert se consuma rece şi era considerat medicament, mai pur chiar decît apa, recomandat chiar şi copiilor.
Originile vinului fiert în mod cert pot fi plasate în zona mediteraneeană (se mai spune că reţeta de hippocras a fost adusă de cruciaţi din Orientul Apropiat), iar regiunile nordice sînt acelea care au preluat ideea. Astfel în Germania, Austria, Elveţia şi Alsacia poartă denumirea de glühwein (vin reîncălzit, într-o traducere aproximativă).
Vin condimentat, îndulcit şi încălzit se bea cam peste tot în lume: SUA, Marea Britanie (mulled wine), Franţa (vin chaud), Italia (vin brulé),Cehia (svarene vino), Polonia (grzane wino), Letonia (karstvins), Moldova (izvar), America de Sud şi în special în Chile (navegado).
Izvarul pentru poporul nostru este o tradiţie străveche de iarnă ca şi pentru multe alte popoare. E bun cu orice ocazie, în timpul sărbătorilor, dar şi înainte de Crăciun, fiind singura băutură alcoolica permisă în post. Vinul fiert este cunoscut ca remediu împotriva răcelii din timpuri străvechi.
Vinul fiert ‒ remediu. Vinurile roşii cu pelin, mentă, pojarniţă se folosesc contra bolilor gastro-intenstinale, iar vinul roşu fiert, amestecat cu miere de albine şi puţin piper, aşa-numitul „izvar” este un remediu perfect contra răcelii, frisoanelor, gripei, deoarece ridică temperatura corpului, ne face să transpirăm, să respirăm mai uşor, astfel boala pare mai uşor de suportat. Vinul fiert cu puţină coajă de lămîie, cu scorţişoară sau cuişoare, constituie un remediu minunat care produce sudaţie în pneumonie şi grăbeşte vindecarea. Este un remediu simplu, plăcut şi confirmat ca unul eficient de secole.
Contraindicaţii. Însa, trebuie să nu uităm ca este, totuşi, alcool. Ca orice băutură alcoolică este contraindicată acelora cu afecţiuni cardiovasculare, cu hipertensiune, ulcer sau cu orice diagnostic, în care consumul de alcool este interzis, dar mai ales, acelora care urcă la volan în acea zi. În plus, trebuie să ţinem cont, că vinul fiert conferă o senzaţie de căldură pe termen scurt, datorită vasodilataţiei, care se manifestă aproape imediat. La scurt timp, însă, se manifestă fenomenul invers, de răcire. Vinul fiert este eficient şi sănătos, atunci cînd e consumat în cantităţi moderate. Nu mai mult de o cana pe zi, seara, înainte de culcare.
Cum se prepară? Este de dorit ca vinul folosit pentru izvar să fie „curat”, de casă pentru a avea efect terapeutic. Tradiţional, izvarul se face din vin roşu, cu adaos de miere (sau zahăr), piper negru (măcinat sau boabe). Astăzi, însă, pe teritoriul ţării se prepară vinul fiert după mai multe reţete, diferenţiindu-se numai mirodeniile adăugate, care conferă licorii fierte miresme şi arome deosebite. Printre aceste mirodenii se numără: nucşoara, anasonul, cuişoarele, ienibaharul, scorţişoara, frunza de dafin etc. alţii mai adaugă coji de portocală ori de lămîie, felii de mere. Vă recomandăm, însă, sa nu folosiţi foarte multe condimente, căci în acest caz vinul va avea un gust greoi, aromele fiind prea puternice. O regulă de bază în obţinerea unui vin fiert bun spune, că nu se folosesc mai mult de trei arome diferite. Orice reţetă aţi folosi, ţineţi minte că mirodeniile uscate se adaugă imediat după ce aţi pus scorţişoara.
Daca nu sînteţi un adept al băuturilor alcoolice, dar vă e poftă de un vin fiert, puteţi prepara aceasta licoare cu suc de struguri, rezultatul va fi asemănător.
În orice caz, în perioada rece, medicii recomandă o alimentaţie un pic mai condimentată, inclusiv vin fiert, pentru că acestea alungă microbii, ferindu-ne de îmbolnăviri.
Trebuie să vă spunem că denumirea de vin fiert nu este tocmai potrivită pentru că în realitate se aduce pînă aproape de fierbere, dar în nici un caz nu se dă în clocot, aşa că, mai corect ar fi să-l numim vin încălzit (temperatura optimă fiind de 78˚ C). Prin fierbere se pierde nu doar alcoolul, ci şi aroma şi anumite componente cu rol curativ.
Reţeta izvarului
Ingrediente:
- 1 l de vin roşu de casă,
- 5 linguri de miere,
- 10 boabe piper negru (sau1 linguriţă de piper măcinat).
Mod de preparare:
Vinul şi boabele de piper negru (sau piperul măcinat) se pun la fiert într-o ulcică mare (ori o cană emailată). Cînd ies primii aburi, se adaugă mierea şi se amestecă. La apropierea primului clocot, se ia de pe foc şi se acoperă. Se bea cald.
Vin fiert - alte combinaţii posibile de ingrediente:
- vin, zahăr, scorțișoară, cuișoare și coajă de portocală;
- vin, zahăr, plus scorțișoară și măr;
- vin, zahăr, scorțișoară, piper și cuișoare;
- vin, miere, scorţişoară, piper, cuişoare.
Orice variantă ați alege pentru a fierbe vinul, nu uitați, totuși, de recomandarea medicului, că băutură trebuie folosită moderat, iar atunci cînd ne-am îmbolnăvit de-a binelea, doar doctorul ne poate recomanda ce și cum să consumăm. A mări doza terapeutica de alcool, gîndindu-ne, că mai mult „leac“ grăbeşte vindecarea, este o concepţie falsă.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- sec. XX
- Populația:
- 68 locuitori
Bălţata de Sus este un sat din cadrul comunei Bălţata, raionul Criuleni. Satul Bălţata de Sus se află la o distanţă de 26 km de orașul Criuleni și la 13 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 68 de oameni. Satul Bălţata de Sus a fost întemeiat la începutul secolului XX.