Salogor Nikita – activist de partid din RSSM. S-a născut la 15 august 1901 în s.Constantinovca, regiunea Herson, Ucraina. Din 1931 membru al PC (bolșevic) din Rusia. În 1937 a absolvit Academia Comisariatului Poporului pentru industria alimentară al URSS. A lucrat în organele de stat din Ucraina (1924-1930) și RASSM (1930-1939). În 1939 N.Salogor este numit în funția de președinte al Comitetului Executiv al Sovietului raional Slobozia, apoi (1940-1941) – al Sovietului județean Orhei.

A îndeplinit în perioada 7 septembrie 1942-18 iulie 1946 funcția de prim-secretar interimar al Comitetului Central al PC (b) M. Dar autoritatea lui N.Salogor nu era recunoscută de toţi membrii Comitetului Central. Era nemulţumit în special S.S. Zelenciuc, care i-a incriminat lui N. Salogor originea socială „nesănătoasă". Era vorba de faptul că mama lui Salogor fusese deschiaburită în 1930, dar la şedinţa Biroului Politic al CC al PC (b) M, din 2 martie 1942, acesta a mărturisit că nu mai ţinea legătura cu ea din 1918, cînd ea se recăsătorise. Conducerea CC al PC (b) Mi-a dat crezare şi conflictul a fost epuizat.

Din 1947 s-a aflat la posturi de conducere în diferite ministere și organizații ale RSSM. La Congresele I, II, XIII și XIV ale PCM a fost ales membru al Comitetului Central. Deputat al Sovietului Suprem al URSS de legislatura 1 și 2, deputat al Sovietului Suprem al RSSM de legislatura 1 și 2. Președinte al Sovietului Suprem al RSSM în anii 1941 – 1947. În 1959 N. Salogor s-a pensionat. A fost decorat cu ordinele Revoluția din Octombrie, Drapelul Roșu, Războiul pentru Apărarea Patriei clasa I, Insigna de Onoare.

N. Salogor a încetat din viață la 24 iunie 1981 în Chișinău.