Radu Mihnea
Radu Mihnea a avut două domnii în Moldova: 24 iulie 1616 - 9 februarie 1619 și 4 august 1623 - 20 ianuarie 1626, după cîteva domnii în Muntenia. Este fiul domnitorului Munteniei Mihnea Turcitul. A fost un bun diplomat, cunoștea limbile greacă, latină și italiană, aprecia fastul și luxul. Totodată era un om chibzuit și înțelept. Nemulțumiți de intrigile Elisabetei Movilă în Moldova, care cu ajutorul polonezilor îl instalase la domnie pe fiul său, Alexandru, turcii hotărăsc să-l mute pe tronul de la Iași pe Radu Mihnea. În urma victorie de la Drăcșani, din 24 iulie 1616 Radu Mihnea își începea domnia în Moldova. A întreținut la curte un fast „bizantin”, cerîndu-le boierilor să se înfățișeze la curte îmbrăcați doar în veșminte lucitoare. „Nime den boieri, pînă în cei a treia, cu haine cevaşi proaste să nu hie, că era de scîrbă”, consemna Miron Costin. Acest fast deosebit era întreținut pe seama unei fiscalități excesive, a cărei povară se lasă pe umerii poporului. Bun diplomat, Radu Mihnea intermediază pacea între polonezi și turci. “Și la turci credinţă şi la creştini laudă avea”, scrie Miron Costin. Totuși, situația politică fiind una foarte complicată, Radu Mihnea este nevoit să ia măsuri de precauție, mai ales că la Constantinopol apăruse un aventurier croat, Gaspar Grațiani, care dorea să ajungă pe tronul Moldovei. Radu Mihnea își trimite soția și fiul ca ostatici la Poartă, el însuși sub pretextul unei boli la ochi părăsește tronul în februarie 1618 îndreptîndu-se spre Istanbul. Astfel se încheie prima domnie a lui Radu Mihnea în Moldova. A doua domnie Radu Mihnea o începe în 1623, înlocuindu-l din nou pe Ștefan Tomșa. Fiul său, Alexandru Coconul, fiind domn al Munteniei, Radu Mihnea decide să-l însoare cu fiica unui mare boier, Scarlat Geleb, din Constantinopol. Nunta a avut loc în Moldova, la Tecucii, fiind invitații marii boieri ai Moldovei, dar și ai Munteniei. Nunta a ținut două săptămîni, iar spre sfîrșitul ei au luat foc și au ars curțile domnești din Iași. Radu Mihnea a fost nevoit să mute reședința domnească la Hîrlău. Aici rămîn mărturie mai multe biserici construite de el, lucru pomenit și de Miron Costin în descrierea acestei domnii. Radu Mihnea se stinge din viață, la 13 ianuarie 1626 la Hîrlău. A fost unul dintre puținii domnitori care au decedat de moarte naturală, ocupînd tronul țării. Radu Mihnea a fost înmormântat la Mănăstirea Radu Vodă din București, pe care a ctitorit-o în 1615. |
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1817
- Populația:
- 859 locuitori
Frumuşica este un sat din cadrul comunei Chioselia Mare, raionul Cahul. Localitatea Frumușica este situată la distanța de 50 km de orașul Cahul și la 148 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 859 de oameni. Localitatea Frumușica a fost menţionată documentar în anul 1817.