Ştefan I Muşat
Ștefan I Mușat este fratele lui Petru I Mușat și al lui Roman I Mușat, dar unii istorici îl consideră drept nepot al acestora identificîndu-l cu „jupanul Steţco” care figurează printre martorii documentelor lui Roman. Potrivit altui document din 1398 el ar fi fost fiul lui Roman. Un lucru rămîne însă cert. Ştefan I face parte din familia Muşatinilor. Ștefan I a domnit în Moldova între anii 1394 – 1399. Cu cît Moldova îşi întărea poziţiile sale şi se afirma în circuitul geopolitic din sud-estul Europei, cu atît mai mult interesa în mod special unii vecini. Situaţia îndemna pe domnitorii Moldovei să caute sprijin diplomatic. Ștefan I păstrează politica externă a înaintaşilor săi şi continuă apropierea faţă de Polonia luiînd în căsătorie chiar pe o rudă a regelui polon, după cum afirmă un document al teutonilor din Prusia Orientală. La 6 ianuarie 1395 Ştefan I recunoaşte suzeranitatea Poloniei „în numele poporului Ţării Moldovei”. Acest act firesc din partea suveranului Moldovei a provocat nemulţumirea curţii ungare, împingînd-o să organizeze o nouă campanie armată „contra moldovanos”, prima în condiţii de suveranitate statală. În bătălia de la Ghindăoani (Hindău) (februarie, 1395) moldovenii i-au învins pe invadatorii unguri. În cei cinci ani ai domniei sale, Ștefan I a avut timp să se ocuрe și de organizarea țării. A intensificat activitatea cancelariei domnești, a bătut monedă, ceea ce vorbește despre o intensă activitate comercială și a întemeiat mănăstirea Sf. Nicolae din Poiană, în al cărui pomelnic figurează ca ctitor. Politica lui se poate caracteriza prin demnitate și vitejie, oștile lui Ștefan I au participat și la marea luptă cu tătarii de la Worskla (1399). A fost un adevărat dezastru pentru creştini a căror armată este distrusă, se pare că însuşi Ştefan îşi pierde viaţa în această luptă. Izvoarele istorice nu sînt însă sigure asupra morţii lui Ştefan: dacă a avut loc în timpul bătăliei de la Worskla sau puţin după bătălie. A fost înmormântat în Biserica Bogdana din Rădăuți, iar pe piatra de mormînt pusă de strănepotul său, Ștefan cel Mare, scrie: „Binecinstitorul domn al Ţării Moldovei, Ştefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, a împodobit mormîntul acesta strămoşului nostru, bătrînul Ştefan voievod, care a bătut pe unguri la Hindău”. |
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1772
- Populația:
- 1401 locuitori
Negreşti este un sat şi comună din raionul Străşeni. Negreşti este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 3 km de orașul Strășeni și la 26 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1401 oameni. Satul Negreşti a fost menționat documentar în anul 1772.