04 ianuarie 2011, 10:17 views 5917

Structura administrativă

Idiomurile populaţilor autohtone nord-dunărene dispun de cuvinte vechi, desemnînd pîrghiile principale de administrare ale unei obşti. Aceşti termeni reflectă laturi diferite ale organizării sociale a volohilor est-carpatici în perioada prestatală. După cum ne demonstrează datele lingvistice, forma de existenţă colectivă a obştii (sat, cătun, vatră), a uniunii de obşti (judeţ, ţară), structura de organizare a membrilor obştii: vecin, a căpeteniilor: judeţ, oameni bătrîni şi buni, sînt denumite cu cuvinte de provenienţă traco-dacică, „ceea ce înseamnă că sistemul obştilor ţărăneşti e străvechi şi este moştenit din perioadele anterioare”.

Cuvintele jupan, cut, voievod, cnez ce ţin de sfera socială a volohilor sînt de origine slavă, ceea ce corespunde realităţilor etnolingvistice și politice din perioada respectivă din spaţiul dat.

Exemplele cercetate detaliat denotă că „între mărturiile documentare şi probele lingvistice există o anumită concordanţă”.

Diferenţierea patrimonială şi, inerent, sociala a volohilor est-carpatici a destrămat obştile săteşti, prefigurînd apariţia unor noi colectivităţi săteşti, de tip feudal, proces ce se va desfăşura la hotarul veacurilor XIII-XIV, dar, mai ales, după întemeierea Statului Moldovenesc.

Către mijlocul secolului al XIV-lea moldovenii se mai aflau la stadiul de trecere de la obştea sătească liberă spre o organizare socială cu evidente trăsături feudale. Procesele de diferenţiere socială se manifestau tot mai pronunţat. Cnezii, juzii, căpeteniile obştilor săteşti treptat formau clasa feudalilor.

Apar noi voievodate  ̶ uniuni de obşti săteşti cu anumite trăsături, caracteristice pentru faza începătoare a unor structuri statale. Ca şi în perioada precedentă, putem reconstrui raporturile sociale la moldoveni, recurgînd la ştirile despre volohii din părţile haliciene (Rusia de Sud-Vest), care se călăuzeau de dreptul voloh/dreptul moldovenesc. Cercetătorii acestui aspect au calculat că la nord-est de cursul de mijloc al Nistrului, în Rusia de Sud-Vest, existau aproximativ 500 de sate, care-şi orînduiau viaţa după dreptul voloh/moldovenesc. O mare parte din trăitorii acestor localităţi erau volohi. Aceştia, ca şi cei din pămînturile Carpato-Nistrene, prezentau o parte din populaţia, ce s-a strămutat aici din regiunile intracarpatice. Reamintim, că ştirile despre organizarea socială a volohilor din Maramureş şi a celor stabiliţi în stînga nord-estică a Nistrului reflectă, în linii mari, viaţa socială a volohilor Carpato-Nistreni. Preluînd, oricum, acelaşi sistem de organizare, obştile ţărăneşti volohe din Rusia de Sud-Vest erau conduse de cnezi, care treptat îşi asumau drepturi noi. De exemplu, partea a treia a amenzilor  ̶ tretina, care rămînea, anterior, în folosul obştii, cnezii de acum şi-o luau lor; numai ei puteau avea mori (de apă); lor li se plătea cuniţa – plata pentru fata ce se mărita în alt sat; membrii obştii erau obligaţi să lucreze vreo 3-6 zile pe an la cnez, să-i facă daruri de sărbători... Atare privilegii, de care cnezii şi juzii tot mai mult abuzau, adînceau deosebirile sociale din obşte. Ca şi în perioada precedentă, satele (30 – 60 de familii patriarhale) alcătuiau uniuni de obşti şi cnezi. Dintre aceştia se alegea căpetenia (crainic în Rusia de Sud-Vest) cu atribuţii administrative şi judiciare.

Documentele cancelariei Moldovei din veacurile XIV-XV păstrează informaţii semnificative despre organizarea socială din perioada prestatală: cum se administrau ele, cum se judecau. Bunăoară, uniunea obştilor săteşti din valea rîului Cracău era condusă de 4 juzi, 2 vatamani şi un cnez (1415); cei de pe rîul Tutova aveau în fruntea lor 7 juzi, şi pe cnezul Ciorsac (1428). Cîteva uniuni de obşti ţărăneşti din zona codrilor Pruto-Nistreni aveau în fruntea lor 3 juzi, un vataman şi pe cnezul Nicoară (1432-1433). Informaţiile reproduse ne îngăduie să stabilim trei cnezate ce existau pînă la descălecarea Moldovei: pe rîurile Cracau şi Tutova, în codrii Pruto-Nistreni.

Desigur, aceste relicte ale raporturilor sociale de odinioară, obşti cu un număr mic de juzi, vatamani, cnezi, reflectă structura şi răspîndirea lor pe întregul teritoriu carpato-nistrean. Cele 17 cnezate atestate în actele oficiale ale Moldovei în secolele XV-XVI aveau 97 de juzi şi vatamani în 80 de localităţi. Astfel, chiar şi după „descălecare”  ̶ întemeiere a Moldovei în spaţiul Carpato-Nistrean mai existau obşti ţărăneşti în frunte cu juzi, vatamani, cnezi. Cercetătorii au stabilit că juzii erau căpetenii ale obştilor ţărăneşti din regiunile cu populaţie autohtonă, vatamanii erau căpetenii ale obştilor cu populaţie slavă din părţile de nord şi de nord-est ale pămînturilor Carpato-Nistrene, deşi vatamani aveau şi unele sate moldoveneşti.

Lărgindu-şi privilegiile patrimoniale şi drepturile administrative, juzii, vatamanii, cnezii treptat deveneau proprietari, moştenitori ai satelor, formînd pătura proprietarilor de pămînt, spre deosebire de majoritatea membrilor obştilor, care rămîneau relativ liberi din punct de vedere social.


În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1770
Populația:
4240 locuitori

Ermoclia este un sat şi comună din raionul Ştefan Vodă. Ermoclia este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Ștefan Vodă și la 87 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 4240 de oameni. Satul Ermoclia a fost menționat documentar în anul 1770.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.