|
In memoriam Serghei Paradjanov (Foto)
Astăzi s-au împlinit 34 ani de la trecerea în lumea celor drepți a renumitului regizor, scenarist și pictor Serghei Paradjanov (numele adevărat Sarkis Paradjanean).
S-a născut la 9 ianuarie 1924 în oraşul Tiflis (mai tîrziu Tbilisi), RSS Gruzină. Pe parcursul anilor 1942-1945 este student la Conservatoriul de Stat din Tbilisi. Studiază apoi la Institutul de Inginerie a Transportului Feroviar de la Tbilisi, apoi în anul 1952 absolveşte facultatea de regie a VGIK-ului (clasa profesorului Igor Savcenco). Din anul 1949 este asistent de regizor la studioul „A. P. Dovjenco" de la Kiev. În anul 1968 se mută cu traiul la Moscova şi îşi începe activitatea la studioul „Mosfilm".
Debutează în calitate de regizor cu filmul „Andrieş", produs la studioul „A. P. Dovjenco", 1954 după scenariul cu acelaşi titlu a lui Em. Bucov (în colaborare cu colegul său de la VGIK I. Bazelean), regizor secund al acestui film a fost Victor Gherlac. În pelicula artistică „Andrieş” s-au produs mai mulţi actori moldoveni: Chiril Ştirbu, Eugeniu Ureche, Trifan Gruzin, Domnica Darienco, iar rolul principal l-a jucat elevul din Chișinău - Costică Rusu.
A filmat şi cîteva documentare: „Dumca”(„Doina”), „Natalia Ujvii", „Mîini de aur". Şi-a trăit viaţa intens, creativ, i-a fost dat să treacă prin multe, inclusiv să-şi ispăşească pedeapsa cu închisoarea (de la 17 decembrie 1973 şi pînă la 30 decembrie 1977 ‒ S. Paradjanov a stat la închisoare, unde acest om „incomod" şi conflictual a fost trimis în urma unei învinuiri iscusit ticluite), însă toate acestea l-au făcut şi mai puternic, iar creaţiile sale au devenit şi mai profunde şi mai pătrunzătoare, şi bineînţeles operele sale au fost înalt apreciate, despre acest lucru vorbesc şi premiile obţinute de S. Paradjanov pe tot parcursul carierei sale (printre ele se numără: Cupa Festivalului Internaţional de Film de la Roma, Italia, 1965; Premiul Academiei Britanice Pentru cel mai bun film străin 1965; dînsul a primit posmortem titlul de Laureat al Premiului de Stat al RSS Ucrainene „T.G. Şevcenko” 1991).
S-a stins din viaţă la 20 iulie 1990 şi a fost înmormîntat în panteonul eroilor spiritului armean din Parcul central „Komitas” din Erevan, alături de Aram Khachaturian, William Saroyan şi alţi artişti, scriitori, oameni de ştiinţă ai Republicii Armenia.
Filmografia filmelor artistice: „Andrieş", 1954, „Primul flăcău", 1958, „Rapsodia ucraineană”, 1961, „O floare pe piatră", 1962, „Umbrele strămoşilor uitaţi”, 1964 ‒ premiat cu mai multe premii internaţionale, „Culoarea rubinului”, 1968, „Legenda cetăţii Surami”, 1984 ‒ a obţinut un şir de premii internaţionale, „Aşic Kerib”, 1988.
- Concert de excepție cu Tamara Gverdțiteli la Chișinău pe 14 septembrie!
- YMCA Moldova desfășoară tabăra internațională Dignity Camp 2.0 ©
- Anunț important pentru moldovenii din Rusia
- Flux sporit de călători la frontieră: Recomandările Serviciului Vamal
- Avertizare pentru cetățenii moldoveni: MAE a emis alertă de călătorie în Turcia
- Unde preferă cetățenii să petreacă vacanța în Moldova în ultima lună de vară
- Concert de excepție cu Tamara Gverdțiteli la Chișinău pe 14 septembrie!
- Ecoturism spiritual în Bulgaria - (partea 2) Valea pietrelor semiprețioase
- Ilia Trombițchi, despre cascadele secate de la Saharna și Țîpova: „Problema este mai profundă decît…
- Oamenii vor să-și recupereze Patria!
- Mirador
- Imagini triste la Saharna. Cascada de o frumusețe rară s-a oprit
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1603
- Populația:
- 2133 locuitori
Pohrebeni este un sat şi comună din raionul Orhei. Din componenţa comunei fac parte localităţile Şercani, Izvoare și Pohrebeni. Localitatea se află la distanța de 43 km de orașul Orhei și la 86 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2133 de oameni. Satul Pohrebeni a fost menționat documentar în anul 1603.
Comentarii
(0)