Alexandru cel Rău ocupă tronul Moldovei în iunie-iulie 1592 în locul lui Aron Tiranul, care fusese mazilit. Își zicea fiu al lui Bogdan Lăpușneanu, dar deoarece din 1581 avea pretenții domnești, istoricii nu admit această descendență, care, dacă ar fi reală, ar fi avut în acel an doar 8-9 ani, ceea ce nu este confirmat de documentele epocii, căci era un om în toată firea. Posibil era înrudit pe o altă filieră cu dinastia domnitoare a Moldovei.

Avusese o viață de aventură: a fost închis în insula Rhodos, i se tăiase puțin nasul și urechile. La Istanbul devenise prieten cu aga ienicerilor. Pentru domnia Moldovei plătise circa 900 000 de florini și luase de soție pe fosta nevastă a lui Petru vodă Cercel. Aceasta stătuse o vreme în haremul marelui vizir, care o oferise anterior lui Aron vodă, dar care fiind însurat, o refuzase.

Alexandru cel Rău a domnit efectiv de la 7 iunie pînă la 18 iulie 1592, cînd Aron vodă a reprimit domnia Moldovei. Alexandru cel Rău, ca o banală marionetă, a fost mutat la tronul Valahiei. Acuzat de uneltiri împotriva Porţii, de către adversarii săi, este spînzurat în ziua de Florii a anului 1597 în hainele aurite în care fusese prins. A murit în 1597 la porunca sultanului.