Proteste împotriva intervenţiei
De la înfiinţarea sa şi pînă la 30 decembrie 1917 şedinţele Sfatului Ţării se ţineau zilnic, mai bine zis noaptea. În primele 7 zile ale lui ianuarie 1918 Sfatul Ţării era ca şi autodizolvat. Nimeni nu ştia unde-s membrii lui, ce fac ei. Singura putere reală din Chișinău care se afirma real era organizaţia bolşevică. La şedinţa comună a organizaţiilor bolşevice din 6.01.1918, care a examinat situaţia din oraş şi din republică, au fost chemaţi reprezentanţii Sfatului Ţării, miniştrii, dar s-au prezentat numai I. Inculeţ şi P. Erhan. „Directorii V. Cristi, A. Codreanu, T. Ioncu, I. Pelivan şi Şt. Ciobanu se ascund (I. Pelivan cu deputaţii Buruiană, Crihan, Buzdugan, Gafenco, Ţanţu şi alţii au fugit la Iaşi)”. I. Inculeţ şi P. Erhan „expediază următoarea telegramă: „Nr.757, 6 ianuarie 1918 - 48 cuvinte, Iaşi. Guvernul român. Protestăm contra introducerii armatelor române pe teritoriul Republicii Moldoveneşti. Cerem în mod categoric oprirea imediată a trimiterii armatelor şi rechemarea neîntîrziată a acelor armate care sînt deja introduse. Introducerea armatelor române în Basarabia ameninţă cu grozăviile războiului civil, care deja a început... Preşedintele Sfatului Ţării, Inculeţ. Preşedintele consiliului de directori, Erhan”.
La 8.01.1918 ministrul de război Gh. Pîntea, cu permisiunea lui l. Inculeţ „a dat ordin armatei moldoveneşti să plece pe front împotriva vrăjmaşului”. Ulterior I. Inculeţ a confirmat că „Directorul de război cu conştiinţa mea şi a primului director a dat ordin părţilor (unităţilor) din garnizoana Moldovenească să pornească împotriva vrăjmaşului”. Dar mai înainte, la 6 ianuarie 1918, printr-o „telegramă din Soroca către Preşedinţia Consiliului de directori şi prezidiului Sfatului Ţării în chestia separatismului şi intrării armatei române în Basarabia” se sublinia: „Congresul ţăranilor din judeţul Soroca protestează în mod categoric împotriva introducerii armatei române în Republica Poporană Moldovenească şi cere ca să fie înlăturaţi acei membri care fac Joc pe această chestiune, totodată îşi exprimă dorinţa să fie introdusă cît mai grabnic în viaţă o stare legală prevăzută de declaraţia Sfatului Ţării de la 2 decembrie anul trecut. Litvinov, Dobrovolschi, Arman”.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1554
- Populația:
- 1007 locuitori
Glinjeni este un sat şi comună din raionul Șoldăneşti. Glinjeni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume, situat la o distanță de 10 km de orașul Șoldănești și la 122 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1007 oameni. Satul Glinjeni este atestat documentar la 20 aprilie 1554.