Adunare legislativă? Organ administrativ?
Hotărîrile Congresului au fost examinate cu atenţie de Al.Boldur într-un articol publicat în Свободная Бeccapaбия (decembrie 1917), intitulat Hациональное caмooпpeдeлeниe Бeccapaбии. Autorul considera că hotărîrea de a forma Sfatul Ţării este „un model nereuşit” de a rezolva problema privind organul puterii locale, a autorităţilor sale. Dînsul se întreba: „A fost făcută încercarea de a crea o instituţie de cîrmuire a întregii Basarabii. De către cine? De către un organ care măcar cumva ar reprezenta real întreaga populaţie a Basarabiei? Doar nu toţi moldovenii au decretat constituţia basarabeană. Numai o parte din ei, nu se ştie care. Putem oare în astfel de condiţii să vorbim de autoritatea noului organ, dacă însuşi izvorul lui nu este construit pe un fundament destul de solid? Congresul ostăşesc a admis o nedreptate, constată Al.Boldur, rezervînd naţionalităţilor conlocuitoare numai 36 de locuri. Nu era deloc limpede ce a avut în vedere Congresul, cînd a repartizat 10 locuri în Sfatul Ţării „Moldovenilor de peste Nistru”. De unde? Din care gubernie? Nu se ştia. Nu s-a stabilit: cum trebuiau să-şi aleagă ţăranii moldoveni cei 30 de reprezentanţi? Nimeni nu ştia: va fi Sfatul Ţării adunare legislativă, organ administrativ sau convent, organ plenipotenţiar întrunind ambele funcţii”. A rămas neînţeleasă formula „toate instituţiile şi organizaţiile trec în deplina competenţă a Sfatului Ţării”. Se au în vedere şi organele judiciare?... „Aşadar, - conchide Al.Boldur, orientarea (vagă) a organizaţiei, caracterul neclar al componenţei, lipsa oricărei determinări a competenţei - iată trăsăturile caracteristice ale organului decretat de Congresul ostaşilor moldoveni... Poate oare în atare condiţii acest organ (Sfatul Ţării) să fie un exponent cu autoritate al voinţei populaţiei Basarabiei, să se sprijine pe adeziunea şi susţinerea ei?”. „Cu toate acestea, adaugă Al.Boldur, această formă a puterii locale nu s-a epuizat prin însăşi apariţia sa, ci se întruchipează în persoana Sfatului Ţării”.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1906
- Populația:
- 1312 locuitori
Bălţata este un sat şi comună din raionul Criuleni. Din componenţa comunei fac parte patru localităţi: Bălţata de Sus, Bălţata, Sagaidacul de Sus şi Sagaidac. Satul este situat la o distanţă de 28 km de oraşul Criuleni şi la 14 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntul din anul 2004 populaţia satului constituie 1312 oameni. Satul Bălţata a fost întemeiat între anii 1906–1910.