Numele Moldova şi al moldovenilor de la apariţia lor în documente, din veacul al XIV-lea (sînt suficiente dovezi, ce adeveresc existenţa lor din secolul al XIII-lea, darn nu putem exclude şi o perioadă mai timpurie), a atras atenţia multor autori din diferite ţări.

Cele mai vechi menţiuni ale statului Moldova şi moldovenilor sînt atestate în documentele cancelariei Ungariei din 20 martie 1360 „Terra Moldavanae” şi din 2 februarie 1365 – „Terra Moldvana...”

Prima cronică străină care menţionează „Terra Moldaviae” aparţine lui Ioan Kukullo (sfîrşitul secolului al XIV-lea). Titlul „Dux Moldaviensis” este fixat în actele curiei papale din 1370, 1371, 1372, în tratatul dintre Carol al IV-lea de Luxemburg şi regele Ungariei Ludovic I de Anjou, Ţara Moldovei are titlul de „Wayvodatus Moldavia”.

În prima gramotă păstrată din 1384 domnul Moldovei are titlul „Dux Terre Moldaviae”. În majoritatea absolută a documentelor Moldovei domnitorii ei au titlul de „gospodar al Ţării Moldovei.”

Numele ţării şi al stalului - Moldova şi al fondatorilor lui – moldoveni are o neobişnuit de bogată bibliografie de provenienţă diferita. În anii 50 ai veacului XV istoricul şi pontiful Aeneas Piccolomineus scria că fosta Dacie romană s-ar fi numit Flachia. În prima jumătate a veacului al XVII-lea autorul primei istorii a Moldovei în limba moldovenească Gr. Ureche a respins cu hotărîre această afirmaţie naivă. „Noi acest nume (Vlahia, Flachia), nici-l putem da ţării noastre Moldovei, ci ţării Munteneşti…”.

M. Costin scrie apăsat: „Ceia ce au scris că numele vlah acestui neam, adică Moldovei şi al muntenilor, este de hatmanul Rîmului Fleac, basne sîntu”.