Ştefan Răzvan a domnit în Moldova în perioada aprilie-august 1595. Acest hatman, căpetenie a lefegiilor unguri, a fost împins la tronul Moldovei de Sigismund Bathory, principele Transilvaniei.

Tatăl său a fost un țigan musulman din Imperiul Otoman care a emigrat la nord de Dunăre, în Valahia, iar mama sa, o moldoveancă. În această perioadă, țiganii stabiliți în Valahia și Moldova erau robi, cu excepția celor care proveneau din Imperiul Otoman. Beneficiind de acest privilegiu, tatăl său și, mai tîrziu, Ștefan Răzvan au rămas liberi. A trecut de la islam la creștinism, provocînd nemulțumirea sultanului.

A obținut statut de boier și s-a implicat în politica Moldovei, unde a fost numit hatman în timpul domniei lui Aron Tiranul. Se spune că cea care a stîrnit setea de putere și l-a făcut să rîvnească tronul a fost Vidra, nepoata lui Moțoc, o boieroaică ambițioasă și trufașă.

Domnia sa a fost scurtă, deoarece polonezii nu agreau alianța lui Ștefan Răzvan cu Transilvania și Valahia. În vreme ce la porunca lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, Ștefan Răzvan elibera Valahia, armatele polone au invadat Moldova în august, aducîndu-l pe Ieremia Movilă pe scaunul Moldovei. „Lîngă satul Areni s-a încins o luptă crîncenă... Răzvan se afla în cele mai periculoase locuri: sub dînsul au căzut doi cai, lefegii unguri au început să se retragă. Rănit, Răzvan a căzut prizonier".

Miron Costin descrie sfîrșitul tragic al lui Ștefan Răzvan: „L-au prins oștile lui Ieremii-Voda și pre Răzvan și l-au adus la Ieremie-Voda. Stă movila și acum pe drumul Baiei de la Suceava, care se pomenește Movila lui Răzvan pînă astăzi. Cît l-au adus pre Răzvan la Ieremie-voda, după cîtăva mustrare, i-au tăiat îndată capul și l-au pus într-un par împrotiva cetății".

Istoria lui Ștefan Răzvan și a Vidrei, nepoatei boierului Moțoc, a stat la originea dramei lui B.P.Hașdeu „Răzvan și Vidra".