Ştefan Rareş
Ştefan Rareş domn al Moldovei în perioada 1551-1552. A fost al doilea fecior al lui Petru Rareş. A fost uns la domnie la 11 iunie 1551, la vîrsta de 20 de ani. Aliat cu turcii, a înfăptuit o expediției în Ardeal, trecînd pasul Oituzului, devastînd secuimea și Sibiul, însă pe drumul de întoarcere a fost bătut de generalul Castaldo și Bathory, care i-au luat și prada. A fost o domnie haotică pe plan intern şi pe plan extern. Pentru a „stinge numele rău al frățîne-său” Ștefan Rareș începu persecuții religioase împotriva neortodocșilor. S-a opus răspîndirii Reformei în Moldova și i-a prigonit pe armeni, impunîndu-i să se convertească la ortodoxie. Foarte autoritar, dar și foarte desfrînat, a stîrnit repede ura boierilor. Toate încercările lui de a avea relaţii cu vecinii erau zadarnice. Boierii pribegiți în Polonia de pe timpul lui Iliaş Rareş, cei care au fugit de Ştefan Rareş, adică gruparea filopolonă, pîndeau momentul să-l detroneze pe acest fiu al lui Petru Rareş. Boierii au conspirat împotriva lui, susținuți de generalul Castaldo, comisarul imperial al Transilvaniei. În noaptea de 1 septembrie 1552 în tabăra de la Țuțora pe Prut, ei au prăbușit cortul domnesc asupra lui Ştefan Rareş „și cu multe rane pătrunzîndu-l au muritu”. A fost înmormântat în biserica Mănăstirii Probota, ctitorită de tatăl său în 1530. |
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1855
- Populația:
- 1202 locuitori
Ştefăneşti este un sat şi comună din raionul Ştefan Vodă. Ştefăneşti este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 10 km de orașul Ștefan Vodă și la 109 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1202 oameni. Satul Ştefăneşti a fost menționat documentar în anul 1855.