19 iulie 2013, 12:18 views 42979

Mănăstirea Voroneț


Foto: wonderfulromania.ro

Mănăstirea Voroneț, cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, este situată la distanța de 36 km de Suceava. A fost ridicată între 26 mai şi 14 septembrie 1488,în 4 luni și jumătate, constituind un record pentru vremea aceea. Este una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare. Puține din monumentele de arhitectura religioasă din nordul Moldovei și-au pastrat forma inițală. În 1547 i-a fost adăugat pridvorul de către Mitropolitul Grigore Roşca; tot atunci faţadele au fost acoperite cu pictură exterioară. Zidurile exterioare sînt pictate din temelie pînă în streașină, iar peretele de vest al privdorului nu prezintă nici o deschidere.

Este o biserică de dimensiuni reduse (25,5 m lungime fără pridvor, 7,7 m lungimea naosului şi pronaosului, 10,5 m în dreptul absidelor laterale).

La început Voroneț era mănăstire de călugări, dar viaţa monahală a fost întreruptă după 1786. Reînfiinţată din 1991, viaţa monahală a fost reluată cu obşte de maici. Biserica este construită din piatră, are plan treflat şi se compune din altar, naos, pronaos şi pridvor. Naosul are absidele puţin pronunţate şi este delimitat de pronaos printr-un zid cu grosime de peste 1m.

Pictura interioară şi exterioară (realizată între 1534-1535 şi 1547) impresionează prin modalitatea de realizare şi prin colorit, caracterizîndu-se prin armonie cromatică, vigoare compoziţională şi monumentalitate. Fondul întregii picturi exterioare, celebrul albastru de Voroneţ, este unic în lume.

Pictura interioară a mănăstirii datează în cea mai mare parte din perioada lui Ștefan cel Mare; tabloul votiv din naos îl înfăţişează pe Ştefan cel Mare, însoţit de Maria Voichiţa, o fetiţă şi Bogdan, viitorul domn.

 Scena Judecăţii de Apoi, pictată în 1547 pe faţada vestică, i-a adus monumentului denumirea de Capelă Sixtină a Orientului; pe partea sudică este Arborele lui Iesei, în stînga intrării sînt Mitropolitul Grigore Roşca şi Cuviosul Daniil Sihastru, iar deasupra acesteia, lîngă pisanie, scena Deisis. Unele scene biblice, prezentate de meşterii zugravi au fost laicizate, astfel apropiind mai mult vieţile sfinţilor de obiceiurile şi îndeletnicirile moldave. Astfel Adam apare arînd pămîntul, iar Eva torcînd. De un dramatism aparte sînt încărcate scenele martirajului și morţii Sfîntului Ioan cel Nou din Cetatea Albă şi cele ale ducerii moaştelor la Suceava.

Specialiştii o consideră, prin amploare, efect decorativ şi strălucirea policromiei, superioară compoziţiilor de la Athos şi celor de la Camposanto (Pisa), demnă de a fi alăturată Capelei Sixtine din Roma, imaginilor de la San Marco (Veneţia), din Siena, Assisi, Orvieto. Originalitatea artistului constă şi în curajul său de a introduce în scenă instrumente muzicale moldoveneşti (bucium, cobză), peisaj local, ştergare, veşminte populare - totul pe un fond albastru - irepetabilul albastru de Voroneţ.

Mănăstirea Voroneț a fost înălţată pe locul unei biserici din lemn, unde ar fi trăit Daniil Sihastrul. Acesta din urmă a fost unul din cei mai populari sfinţi moldoveni. El a trăit într-o chilie săpată în stîncă pe valea pîrîului Putna, păstrată pînă în zilele noastre, apoi într-una din preajma nou ziditei mănăstiri de la Voroneț, pe care a cîrmuit-o ca egumen. Ion Neculce în "O samă de cuvinte" afirmă că Daniil a fost unul din duhovnicii şi sfătuitorii domnitorului Ştefan cel Mare, pe care l-a îndemnat să ridice manastirea Voronet. Ucenicii şi credincioşii l-au socotit pe Daniil "sfînt" după moarte. Chipul său, cu aureolă, a fost pictat pentru prima oară pe peretele exterior, lingă uşa de intrare, a bisericii de la Voroneț. Mormîntul lui Daniil Sihastru se află în biserică, la fel şi al Mitropolitului Grigore Roşca, considerat al doilea ctitor al bisericii.

Turnul-clopotniţă a fost construit din piatră şi adăposteşte două clopote dăruite de Ştefan cel Mare. În curte se văd urmele altor construcţii medievale - chilii, casa domnească etc., astăzi demontate.

Mănăstirea Voroneţ reprezintă unul dintre primele monumente moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinteză originală de elemente bizantine, gotice şi autohtone.

 

Mănăstirea Voroneț - album foto

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1680
Populația:
1444 locuitori

Coşerniţa este un sat şi comună din raionul Criuleni. Coşerniţa este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 12 km de orașul Criuleni și la 26 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1444 de oameni. Satul Coșernița a fost menționat documentar în anul 1680.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.