Examinarea atentă a evenimentelor larg reflectate în documente lasă impresia că politicienii de la Chișinău activau parcă în altă lume. Nemţii şi românii hotărîseră bine problema „ocupării Basarabiei” încă la 26.12.1917. „Elementele naţionale interveneau la timp şi la locul cuvenit” în vederea „introducerii armatelor române”. „În primele zile din ianuarie (1918) trupele române au pornit” în „Basarabia” (P. Cazacu), aducînd pe baionete „orientarea românească”, iar gazeta oficială Sfatul Ţării se făcea că nu vede şi nu aude nimic. În zilele cînd trupele române de ocupaţie ajungeau la Corneşti, la 3.01.1918, gazeta Sfatul Ţării publică editorialul Orientare firească în care se declara: „Numai „sumburul” (haosul) vieţii înconjurătoare şi nervozitatea psihică ale unor cercuri ale populaţiei putea cultiva în conştiinţa alarmată a cetăţenilor ideea despre o careva orientare românească. Pentru Republica Moldovenească Prutul trebuie să devină în istoria viitoare a ţinutului nu numai hotar geografic, dar şi graniţă politică. Peste Prut începe o altă regiune, unde domină un alt duh, alte tendinţe politice şi social-economice... Nu peste Prut, ci peste Nistru trece drumul nostru”. Gazeta oficială a Sfatului Ţării vorbea cititorilor despre orientarea peste Nistru în timp ce patru divizii româneşti (2 de cavalerie şi 2 de infanterie) impuneau „orientarea românească”. „Chestiunea Basarabiei” intra într-o nouă fază istorică.