Trestieni este un sat din cadrul comunei Colicăuţi, raionul Briceni. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 522 de oameni. Prima atestare documentară a satului Trestieni datează din iunie 1446. La acea dată satul se numea Trestiana şi se afla în componenţa ţinutului Hotin.
Citeşte mai departe-
Sărbători şi obiceiuri
111
- Sărbători naţionale 111
-
Sărbători religioase şi populare
111
- Crăciunul 111
- Sfîntul Vasile 111
- Boboteaza 111
- Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul 111
- Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița 111
- Cinstirea Lanțului Sfîntului Apostol Petru 111
- Sfîntul Grigorie Teologul 111
- Trei ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur; Trisfetitele 111
- Sfîntul Trifon 111
- Sfîntul Valentin 111
- Întîmpinarea Domnului (Stretenia) 111
- Sfîntul Haralambie sau Ziua Ciumei 111
- Dragobetele 111
- Sfîntul Casian 111
- Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia 111
- Sfîntul cuvios Alexie ‒ Omul lui Dumnezeu 111
- Buna Vestire (Blagoveștenia) 111
- Duminica Floriilor 111
- Paştele 111
- Paştele Blajinilor 111
- Sfîntul Gheorghe 111
- Aducerea moaștelor Sf. Nicolae din Mira Lichiei în orașul Bari (Sf. Nicolai de vară) 111
- Sfinții Împărați Constantin și Elena 111
- Înălţarea la cer a Domnului Isus Hristos (Ispasul) 111
- Duminica Mare 111
- Rusaliile 111
- Sînziene 111
- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel 111
- Ana-foca 111
- Chirică Şchiopul 111
- Sfîntul Ilie 111
- Ilie Pălie şi Foca 111
- Sfîntul Pantelemon 111
- Sărbătoarea Macovei 111
- Schimbarea la Faţă 111
- Adormirea Maicii Domnului 111
- Tăierea capului Sfîntului Proroc Ioan Botezătorul 111
- Sfîntul Simion Stîlpnicul 111
- Minunea Sfîntului Arhanghel Mihail 111
- Naşterea Maicii Domnului 111
- Înălțarea Sfintei Cruci 111
- Acoperămîntul Maicii Domnului (Pocroavele) 111
- Vinerea Mare – Paraschiva 111
- Sfîntul Dumitru (Simedru) 111
- Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil 111
- Intrarea în biserică a Maicii Domnului 111
- Sfîntul Andrei 111
- Sfînta Mare Muceniță Varvara 111
- Sfîntul Sava 111
- Sfîntul Ierarh Nicolae 111
- Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfînta Ana 111
- Sfîntul Spiridon - făcătorul de minuni 111
- Hramul 111
- Sfîntul Ignatie 111
- Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginți din Roma 111
- Sfinții „doctori fără de arginți” Cosma și Damian din Asia 111
- Sărbători de familie. Obiceiuri ale ciclului vieţii 111
- Practici magice şi credinţe populare 111
Calendarul evenimentelor
Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul
În fiecare an, pe 20 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul, zi în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. Sfîntul Ioan Botezatorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Părinții Sf. Ioan Botezătorul, Zaharia si Elisabeta erau rudenii a Fecioarei Maria. La vîrsta de 30 de ani, Ioan Botezătorul a primit chemarea.
Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului este cel mai mare dintre profeţi, glasul care strigă în pustie "gătiţi calea Domnului", făclia Luminii dumnezeieşti, care stă la graniţa dintre cer şi pămînt şi uneşte Vechiul şi Noul Testament. Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezînd pe Iisus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mîntuitorului să crească. Model de înfrînare, de pocăinţă, de curăţire de patimi prin asceză şi rugăciune, iniţiator al vieţii monastice şi a celei pustniceşti, Ioan nu va înceta niciodată să fie cel care găteşte calea ce duce la Hristos.
Ziua Sf. Ioan Botezătorul reprezintă punctul final al sărbătorilor de iarnă. Aceasta e o zi de bucurie. Cine nu se veseleşte în această zi, va fi trist tot anul. Sf. Ioan Botezătorul e patronul pruncilor.
În această zi, femeile se cred mai tari decît bărbaţii lor. În acea zi bărbaţii nu mai au treabă cu ele, lăsîndu-i chiar nemîncaţi, căci aceasta, zic ele, e într-un an o dată. În ziua şi în noaptea de Sf. Ion se organiza o petrecere a nevestelor – Tontoroiul femeilor. Femeile se adunau la o gazdă, unde aduceau alimente şi băutură. După ce mîncau şi beau, cîntau, jucau şi chiuiau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe drum, unde îi luau pe sus pe bărbaţii ieşiţi întîmplător în calea lor şi-i duceau cu forţa la rîu sau la o apă, ameninţîndu-i că îi aruncă dacă nu se răscumpără, de obicei cu o vadră de vin. Unele femei mergeau prin case şi-i stropeau cu apă pe cei pe care îi întîlneau.
În Bucovina, exista obiceiul "udatului Ionilor". Toți băieții care poartă acest nume sînt duși cu alai prin sat pînă la rîu, unde sînt scăldați și purificați. De asemenea, sărbătoriții dau o petrecere cu lăutari și își pun la poartă un brad împodobit.



© Moldovenii.md toate drepturile rezervate.
Este interzisă copierea materialelor fără acordul proprietarului.
Informaţia publicată pe site poate fi preluată doar cu indicarea sursei www.moldovenii.md.
Toate întrebările referitor la funcționarea site-ului www.moldovenii.md adresați-le la support@moldovenii.md
Site-ul www.moldovenii.md nu susține și nu promoveaza niciun partid politic.