[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1107 oameni, dintre care 51.22% - bărbaţi și 48.78% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 99.01% - moldoveni, 0.54% - ucraineni, 0.36% - ruşi, 0.09% - bulgari.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Bursuceni constituia 1540 de oameni, dintre care 50.97% - bărbaţi și 49.03% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei în cadrul comunei: 99.22% - moldoveni, 0.39% - ucraineni, 0.32% - ruşi, 0.06% - bulgari.

În comuna Bursuceni au fost înregistrate 539 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Bursuceni a fost menționat documentar în anul 1586. Legenda spune că satul a fost înființat pe locul unde cîndva se aflau mai multe colonii de bursuci, de unde și denumirea localității. De altfel,  acest lucru este confirmat de documentele istorice, care vorbesc despre satul Bursuceni aflat în gura văii Bursucilor pe Căinari. În anul 1607 domnitorul Simion Movilă întărea lui Cărăiman paharnic șase părți din satul Bursuceni din ținutul Sorocii cu heleșteu și mori în rîul Căinari, cumpărat de la răzeșii locului pentru 600 de taleri.

Hramul satului Bursuceni se sărbătorește în prima duminică după Ziua Crucii.

[în sus]Monumente istorice

În anul 1978 în apropierea satului Bursuceni a fost descoperită o perlă romană cu reprezentări miniaturale umane şi table de şah. Piesa a fost găsită în timpul săpăturilor arheologice în cadrul aşezării Bursuceni - Valea Viilor datată cu sec. III-IV.  Aşezarea este amplasată la distanţa de 0,2-0,3 km spre nord de satul Bursuceni, pe coasta de vest a unei văi, numită de către localnici "Valea Viilor". Dimensiunile aşezării sînt de 700x300 m. La suprafaţa actuală a solului pot fi observate multiple aglomeraţii de lut ars, urme ale unor locuinţe din epoca antică tîrzie cu ceramică de tipul Sîntana de Mureş - Cerniahov şi amfore romane.Perla cu reprezentări miniaturale a fost găsită printre fragmente de lut ars şi ceramică la suprafaţa solului. Piesa descoperită în aşezarea de lîngă Bursuceni face parte din categoria perlelor romane cu mosaic. Este lucrată din pastă de sticlă de culoare albă, are o formă sferică uşor aplatizată la poli, puţin deformată din cauza  arderii secundare. Diametrul perlei este de 2,6 cm, înălţimea 2,4 cm, diametrul găurii 0,55 cm.

Pe fundalul alb al perlei este aplicat un ornament compus din lac de diferite culori (roşu, galben, albastru, verde, negru) şi cristale miniaturale din pastă de sticlă (roşii, galbene-aurii, albastre, verzi, negre) aplicate în tehnica pseudomozaicului sub formă de portrete miniaturale umane şi table de şah. Ornamentul este alcătuit din compoziţii, sub forma unor benzi, plasate în cinci registre orizontale, fiecare dintre care este alcătuit din cîte opt cîmpuri.

La etapa actuală, perla de la Bursuceni, în Europa, îşi găseşte 21 de analogii. Majoritatea acestor piese reprezintă descoperiri din teritorii vechi germanice şi relativ rar se întîlnesc în regiunile dacice. Suprafaţa acestor perle este ornamentată în tehnica pseudomazaicului cu feţe umane şi table de şah. Cu toate acestea,  printrecele 21 de  piese nu poate fi găsit nici un obiect identic din punct de vedere compoziţional cu perla de la Bursuceni. Unele elemente de pe perla de la Bursuceni, însă, îşi găsesc analogii printre imaginile de pe suprafaţa perlelor cunoscute, cît şi în arta decorativă romană tîrzie.

Piesa de la Bursuceni se înscrie în şirul perlelor romane difuzate în lumea barbară de către autorităţile imperiale în calitate de cadouri. Leo Gramaticul menţiona că Constantin cel Mare făcea daruri la nord de Dunăre , iar Ioan din Antiohia scria că Constantin a trimis pietre la nord de Dunăre. Compoziţia celor trei portrete de pe perla de la Bursuceni are bineînţeles şi o importanţă cronologică deosebită, dat fiind că poate indica precis data fabricării acestei piese. În sens larg perla poate fi datată între anii 326-333, dar în sens îngust piesa mai degrabă trebuie atribuită anului 333, care este anul războiului purtat de Constantin cel Mare cu goţii, urmat de cunoscutul tratat de alianţă între cele două forţe rivale.Probabil că în legătură cu încheierea acestui tratat au fost fabricate o serie de perle cu chipurile celor trei împăraţi romani care au fost răspîndite în nordul Dunării, inclusiv în partea centrală a spaţiului pruto-nistrean, una dintre care a ajuns în aşezarea de la Bursuceni, unde a fost pierdută.

Perla de la Bursuceni este ce-a de-a 22 descoperire de acest gen semnalată în Europa. În acelaşi timp această piesă din punctul de vedre al imaginilor şi compoziţiei este unică. Or, perla de la Bursuceni reprezintă o piesă romană deosebită, care poartă pe suprafaţă  portretele împăratului Constantin cel Mare şi a fiii săi Constantinus al II-lea şi Constanţius al II-lea, fabricată între anii 326-333.Perla de la Bursuceni, reprezintă, probabil, un dar al împăratului roman către căpeteniile "barbarilor" din nordul Dunării, în legătură cu tratatul de pace încheiat cu goţii după războiul din anul 333.

[în sus]Resurse naturale

Suprafața terenului agricol în sectorul public este de 1095 ha, dintre care pămînt arabil – 349 ha,  vii – 261 ha, livezi – 241 ha. Sectorul privat – 142 ha.

[în sus]Sfera socială

Satul Bursuceni dispune de 2 magazine, cantină, centru medical, instituție preșcolară, școală de cultură generală, bibliotecă, oficiu poștal, stadion. În localitate sînt 78 de fîntîni, 14 km drumuri, 411 instalații de alimentare cu gaz lichefiat.