[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1130 de oameni, dintre care 45.04% - bărbaţi și 54.96% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului era următoarea: 7.79% - moldoveni, 85.66% - ucraineni, 5.31% - ruşi, 0.53% - găgăuzi, 0.18% - bulgari, 0.00% - evrei, 0.09% - polonezi, 0.44% - alte etnii.

În satul Naslavcea au fost înregistrate 550 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.0 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Naslavcea este menționat documentar în anul 1437, ca proprietate a boierului Mihail de la Dorohoi. Satul a fost întemeiat la pragurile fluviului Nistru, unde în verile secetoase se formau vaduri, dispărute în 1936 cînd rîul a fost adîncit.

În 1627 satul Naslavcea și un loc de moară este stăpînit de Maria, fiica marelui logofăt Dumitru Movilă. Trei decenii mai tîrziu, la 1657, hatmanul și portarul Sucevei, Vasile, dăruia satul, cu mori, mănăstirii Golia. De altfel, trebuie menționat că la Naslavcea au funcționat 13 mori de apă, însă nici una nu a ajuns pînă în zilele noastre. O moară de piatră, care poate fi vizitată la Naslavcea, a fost construită aici la începutul secolului XX.

În 1796 în sat este ridicată o biserică din lemn. Un secol mai tîrziu, la 1904-1905 biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost rezidită din piatră. De atunci hramul ei se sărbătorește la 28 august.

În 1812 Naslavcea devine punct vamal pe Nistru, iar în unele acte este numit chiar port comercial. Aceasta a favorizat activitatea meseriașilor locali, cizmari, olari, morari, țesători, pietrari, fierari, numărul cărora crește.

În 1862 se deschide școala bisericească parohială. Către 1888 este înființată școala de zemstvă, care inițial activează într-o clădire particulară, iar mai tîrziu trece într-o clădire nouă, construită de zemstvă.

În 1894 este pusă în funcțiune ramura Naslavcea a căii ferate Sulița Nouă. Naslavcea devine stație de cale ferată. În același an în localitate își deschide ușile biblioteca publică.

La finele secolului al XIX-lea Naslavcea are 2 307 locuitori, în proximitatea satului fusese înființată o colonie germană. Copiii coloniștilor frecventau școala din sat, iar nemții erau înscriși în parohia ortodoxă din localitate.

În 1923 satul avea 596 de gospodării și 2 968 de locuitori. Naslavcea avea primărie, biserică, școală primară, 9 mori de apă, cîrciumă.

[în sus]Resurse naturale

Satul Naslavcea este cea mai nordică localitate a Republicii Moldova. De la satul Naslavcea pînă la satul Bîrnova se întinde o rîpă adîncă. Falia tectonică la nord de Naslavcea cu o suprafață de 82 ha și porțiunile malului abrupt al Nistrului cu o suprafață de 308 ha, între satele Lencăuți și Naslavcea, sînt arii protejate de stat.  

În complexul de la Naslavcea se evidențiază Rîpa lui Carp, și Rîpa Rudi. Prima a fost cercetată de geologul I. Suhov în 1947. În rîpi se află mari acumulări de fosile de pești, arici de mare, moluște, crabi, insecte, plante din perioada sarmațianului timpuriu (aproape 12 milioane ani în urmă), multe dintre care în prezent sînt răspîndite în Asia de Est și America de Nord. Ambele rîpi se află sub ocrotirea statului din 1962. Aflorimentele de marne creatice, calcare sarmațiene cu numeroase rămășițe fosilizate de plante și animale, reprezintă istoria geologică a acestor locuri. Aici au fost depistate cca 60 de specii de plante și 10 specii de pești fosile.

Rîpa Rocilor se întinde pînă în apropierea satului. Ea impresionează prin diversitatea rocilor: cretă, șist, silex, ultimele fiind de cele mai variate culori.

Prezintă interes aflorimentele de cremene compacte la vest de satul Naslavcea, aflorimentul de nisipuri tortoniene, aflate la 2 km de stația de cale ferată Naslavcea.

Puțin mai la vale de rîu, lîngă comuna Verejeni, se află Rîpa Adîncă, la sud de Otaci - rîpa La izvoare. Sînt cunoscute vîlceaua Partea cneazului la sud de satul Mereșeuca (între orașele Ocnița și Otaci), movilele recifale, aflate la sud de satul Visoca și colina Casca, aflată la vest de satul Cremenciug din pădurea ocolului silvic Otaci. În apropierea satului Naslavcea curge un izvor cu apă minerală care are o componență clorurată.