Sfînta Mare muceniță Tatiana, Diaconița
Sfînta Muceniță Tatiana (12.01/25.01) s-a născut în acele timpuri, cînd creștinismul nu era răspîndit, mulți nu cunoșteau nimic despre el. În acea vreme domneau împărații romani, care se slăveau prin cruzime și torturi strașnice. Tatăl Tatianei fusese de trei ori consul, însă era creștin bine credincios și temător de Dumnezeu, păzind în taină credința cea dreaptă, pe care a împărtășit-o și fiicei sale.
Ajungînd la vîrsta majoratului, sfînta muceniță nu a vrut să se mărite, ci a ales să trăiască în curățire și în dragoste față de Hristos, rugîndu-se ziua și noaptea, ajutîndu-i pe cei bolnavi și nevoiași. Părinții sfintei nu s-au împotrivit acestei hotărîri, așa că sfînta a mers mai departe, punîndu-se cu totul în slujirea bisericii. Datorită curăției în care își ducea viața, Sfînta Muceniță Tatiana a fost așezată de Biserica din Roma în rîndul diaconițelor.
Împărații romani luptau împotriva creștinismului, căci ei erau pentru păgînism.
Tatiana pentru credința sa în Dumnezeu a fost supusă unor torturi strașnice: i-au fost tăiate picioarele, i-au fost scoși ochii și au încercat s-o ardă, dar fără nici un rezultat. Călăii, văzînd cu cîtă rîvnă își apără credința, au refuzat să îndeplinească ordinul împăratului. În sfîrșit, ea a fost condamnată la moarte, iar mai tîrziu a fost numită sfîntă, pentru că nu s-a îndepărtat de credința sa, dînd dovadă de bărbăție și putere.
Sfînta Tatiana a suferit mult pentru credința în Dumnezeu, primind moartea ca un dar de la Dumnezeu, pentru care a fost numită mucenică.
Сapul sfintei Tatiana se găsește în Catedrala mitropolitană „Sfîntul Dimitrie” din Craiova (România), în aceeași raclă cu sfintele moaște ale altor sfinți.
Numele muceniței este de origine latină și derivă din numele bărbătesc Tatius, nume purtat și de un rege al Sabelilor. Cu toate acestea, este un nume foarte des folosit în spațiul slavon, sfînta găsindu-se la mare cinste în bisericile rusă, ucraineană și chiar moldovenească.
Ziua Sfintei Tatiana de la Roma. După cum în 1755 împărăteasa rusă Elizaveta a aprobat cererea lui Ivan Șuvalov și Mihail Lomonosov referitor la înființarea Universității de la Moscova, care mai tîrziu avea să devină important centru cultural şi obştesc rus.
În una din clădirile vechi a fost înființată biserica sfintei mucenițe Tatiana, iar mucenița a fost declarată protectoarea studenților.
La început această sărbătoare a studenților se marca numai la Moscova, ca mai tîrziu Nicolai I să semneze un ordin, care să includă și ziua sărbătoririi deschiderii Universității.
De ce totuși de ziua studenților? Este o oarecare legătură între studenți și sfînta Tatiana? Sfînta Tatiana a arătat prin dragostea sa față de Hristos, propovăduind credința în Dumnezeu, demonstrîndu-şi principalele calități ale sale prin străduința și puterea sa de a învîța.
Ziua Sfintei Tatiana este o sărbătoare care o serbează mulţi: diferite popoare, biserici, studenți etc. Chiar dacă sărbătoarea îşi are rădăcinile în trecutul îndepărtat, tradițiile ei se păstrează și astăzi.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1907
- Populația:
- 557 locuitori
Bahu este un sat din cadrul comunei Săseni, raionul Călăraşi. Satul Bahu se află în valea rîulețului Bahu, afluent stîng al rîului Cula, la distanţa de 40 km de orașul Călăraşi și la 69 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 557 de oameni. Localitatea este menționată documentar în anul 1907.