Biroul de organizare al Sfatului Ţării
În timp ce organul puterii locale proiectat de Congresul ostaşilor moldoveni abia urma să fie constituit şi să se afirme, la Chișinău activau diferite organizaţii şi comitete bine închegate şi cu orientări clar formulate. Aceasta a fost una din caracteristicile de bază ale situaţiei politice la moment şi una din problemele pe care Sfatul Ţării n-a putut-o rezolva. În temeiul hotărîrii dumei din Chișinău (26.10.1917) în oraş activa Comitetul militar-revoluţionar în frunte cu „praporşcicul” T.Cotoros. Dînsul a propus ca acest organ să fie „gubernial, extinzîndu-şi împuternicirile asupra întregii Basarabii”. Zeci de partide, comitete, organizaţii de tot neamul luptau pentru a-şi impune autoritatea. În viziunea ziarului Известия Кишиневского Совета „Situaţia politică în Basarabia era tulbure, complicată şi încurcată” (5.11.1917). În aceste împrejurări a fost creat Biroul în vederea formării Sfatului Ţării (preşedinte V.Ţanţu, locţiitori Gh.Pîntea, V.Zubac, secretar Şt.Holban). Biroul a hotărît să majoreze numărul reprezentanţilor în Sfatul Ţării pînă la 150, inclusiv 10 locuri pentru moldovenii din stînga Nistrului. Astfel, ceea ce hotărîse Congresul ostaşilor treptat se modifica, se „aranja” de diferite „birouri”, „comisii”. Pe aceste căi pe scena politică a „Basarabiei”, după ce unii făcuseră totul, îşi făceau apariţia şi se postau în primele rînduri alţii, trimişi din Petrograd. La 4.11.1917 Biroul organizatoric a creat o comisie care „să elaboreze proiectul repartizării locurilor în Sfatul Ţării între organizaţiile ce stăteau pe platforma democrat-federativă”. Aici se putea manevra, se puteau trage foloase, se puteau aranja interese politice de grup şi cariere personale. Nu în zadar iniţiatorii, organizatorii Congresului ostăşesc, cei care au stat la adevărata temelie a Sfatului Ţării erau împinşi pe planul doi. Nu în zadar în comisie au nimerit T.Ioncu, I.Buzdugan, P.Halippa şi, bineînţeles - P.Erhan şi I.Inculeţ. La 6.11.1917 comisia a prezentat lista-schemă a locurilor în Sfatul Ţării.
Repartizarea locurilor naţionalităţilor conlocuitoare cu încălcarea făţişă a principiului proporţionalităţii, impunerea de sus a numărului de delegaţi, includerea în listă a unor organizaţii, grupuri, partiduţe, asociaţii cu totul necunoscute, reprezentînd numai pe căpeteniile lor, constituiau mine care au început să detoneze chiar din primele şedinţe ale Sfatului Ţării. La 8.11.1917 au fost trimise invitaţii la şedinţa de constituire a Sfatului Ţării. Chiar şi în invitaţii se sublinia: „Sfatul Ţării se va socoti ca vremelnic pînă la întrunirea constituantei în Basarabia...”. La 17.11.1917 Biroul organizatoric a hotărît că şedinţa de organizare a Sfatului Ţării se va deschide la 21 noiembrie 1917, indiferent de numărul delegaţilor sosiţi.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraş
- Prima atestare:
- 1562
- Populația:
- 8765 locuitori
Briceni este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Briceni. Amplasat în valea formată de rîuleţele Lopatnic şi Vilia, la frontieră cu Ucraina, oraşul Briceni este situat la o distanţă de 230 km nord de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 8765 de oameni. Prima atestare a localităţii Briceni datează din anul 1562, la acea dată fiind un mic sătuc cu numele Adicăuţi din ţinutul Hotin, pe care Despot vodă îl dăruia lui Vartic.