Briceni, raionul Briceni
- Statut:
- Oraş
- Prima atestare:
- 1562
- Populația:
- 8765 locuitori
Oraşul Briceni reprezintă centrul administrativ al raionului cu acelaşi nume. Suprafaţă construită al oraşului constituie aproximativ 5.13 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 13.22 km. Oraşul Briceni este aşezat în valea formată de râuleţele Lopatnic şi Vilia, lîngă automagistrala Bălţi - Cernăuţi, la frontieră cu Ucraina. Este situat la 28 km de orașul Edineţ şi la 230 km nord de Chișinău.
Cuprins
[în sus]Populația
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia constituie 8765 de oameni, dintre care 46.86% erau bărbaţi, iar 53.14% - femei. Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 38.92% - moldoveni, 48.73% - ucraineni, 8.41% - ruşi, 0.16% - găgăuzi, 0.30% - bulgari, 0.59% - evrei, 0.03% - polonezi, 2.11% - ţigani, 0.75% - alte etnii.
În Briceni au fost înregistrate 3251 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.
[în sus]Istoria localității
Prima atestare a localităţii Briceni datează din anul 1562, la acea dată fiind un mic sătuc cu numele Adicăuţi din ţinutul Hotin, pe care Despot vodă îl dăruia lui Vartic. Peste cîtţiva ani, la 1569, Alexandru Lăpuşneanu reîntărea lui Vartic seliştea Adicăuţi, specificînd că a fost domnească şi a aparţinut de ocolul Buzoviţei. În 1575 satul era în proprietatea familiei Pilipovschi. La 1619 satul deja este consemnat în documentele cancelariei domneşti cu numele Briceni cu ocazia întăririi moşiei Adicăuţi „care acum se numeşte Briceni” lui Simion Pilipovschi. În 1632 membrii familiei Pilipovschi îşi împărţeau satele, cîte o jumătate din satul Briceni revenindu-le surorilor lui Simion Pilipovschi, Grega şi Nastasiica.
La 1642 o parte din Briceni este cumpărată de Constantin Stârcea, care a mai cumpărat părţi din această moşie, ajungînd, în cele din urmă, să o stăpînească în întregime. După moartea lui, satul ajunge în stăpînirea lui Miron Stârcea, unul din urmaşii săi, care în 1675 îl vinde vărului său, Bogdan Drăguşescu. La 1693, Nacul stolnicul şi soţia sa, Nastasia, fiica lui Drăguşescu, fost medelnicer, vînd lui Iordache Roset, mare vistiernic, satul Briceni cu toţi vecinii (ţărani aserviţi).
[în sus]Resurse naturale
Resursele naturale ale oraşului Briceni sunt fondul funciar care este reprezentat de ciornoziomuri cu un grad înalt de productivitate. În oraş este amenajat un parc cu 3 scuaruri. De asemenea este o zonă de agrement cu 4 iazuri unite prin cascade. Cel mai mare lac din teritoriu are 33 ha.
În apropierea şoselei Briceni - Cotiujeni creşte stejarul de peste 230 de ani, diametrul tulpinii căruia este de 115 cm, iar înălţimea de 18 metri.
[în sus]Economia locală
Economia locală este reprezentată de circa 100 agenţi economici, dintre care 10 sînt întreprinderi mai mari. Una intre cele mai prospere întreprinderi din or. Briceni este Î.I. „Floare-Morari" care se ocupă cu creşterea şi realizarea florilor, producînd un vast sortiment de flori pe tot parcursul anului.
În oraş funcţionează o întreprindere municipală care acordă servicii comunale de salubrizare, aprovizionare cu apă şi canalizare. În prezent circa 70% din populaţia oraşului este conectată conducta de gaz natural, în oraş există 2 cazangerii, care ar putea acoperi în mod centralizat necesităţile oraşului în energie termică.
De asemenea oraşul dispune de un hotel cu 25 locuri de cazare, două pieţe, 5 filiale ale băncilor şi două filiale a companiilor de asigurare, 38 de magazine.
[în sus]Sfera socială
În oraş sunt 11 instituţii de învăţămînt, inclusiv:
- 3 licee,
- şcoala muzicală,
- şcoala de arte plastice,
- şcoala sportivă,
- 3 grădiniţi de copii,
- biblioteca publică,
- un stadion,
- 4 săli de sport.
În ultimii ani copii din şcoala de arte au fost decoraţi cu 5 medalii internaţionale în diferite ţări. Pe lîngă şcoală activează colectivul de dans modern „Capricio” care a participat la diferite manifestări pe plan naţional.
Instituţiile medicale cuprind:
- spitalul cu o capacitate de 170 locuri unde lucrează 138 unităţi personal medical,
- Centrul Medicilor de Familie,
- Centrul de Medicină Preventivă.
[în sus]Personalităţi
Oraşul Briceni a dat Republicii Moldova mai multe personalităţi marcante, care s-au manifestat în diferite domenii ale ştiinţei, culturii, artei. Printre aceştia sînt poeţii Paul Mihnea, Iosif Trahtenberg şi savantul Veceslav Perju.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1429
- Populația:
- 1428 locuitori
Şendreni este un sat din cadrul comunei Vărzăreşti, raionul Nisporeni. Localitatea se află la distanța de 5 km de orașul Nisporeni și la 72 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1428 de oameni. Satul Şendreni a fost menționat documentar în anul 1429.
Comentarii
(0)Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.