Vadim Rojkovski - scriitor, dramaturg, traducător, jurnalist, critic de teatru, pedagog.

S-a născut în Odesa pe 21 aprilie 1936 - conform legendei de familie: în cabina artistică a părinților săi – actori ai celui mai vechi teatru dramatic rus din orașul Odesa. Părinții se mutau adesea dintr-un teatru în altul. Ei mergeau în turnee și au activat în teatrele multor orașe din țară: în Gorkii, Odesa, Vladivostok, Kirov, Simferopol, Vilnius, Tula, Krasnoiarsk, Orel, Novosibirsk etc. În fiecare zi, Vadim urmărea spectacolele și repetițiile de la teatru. Iar uneori chiar participa la un spectacol în care era necesară apariția pe scenă a unui copil.

Mama: Kolesova Margarita Nikolaevna (1915-2007) se trage dintr-o familie de negustori (pe vapor pe Volga, Nijni Novgorod). Artistă Emerită a RSFSR (30.06.1959). În anii 1951-1998 a lucrat în Teatrul dramatic "I. S. Turgenev" din Orel. A devenit vestită datorită interpretării rolurilor eroinelor lui Turghenev.

Tatăl: Rojkovski Boris Stepanovici (1900-1980) - fiul starețului bisericii Mihailovski din Sankt Petersburg, Ștefan Mihailovici Rojkovski (împușcat la un an după nașterea nepotului Vadim, pe care l-a botezat în secret). Actor de tragedii, discipol al artiștilor nomazi provinciali din secolul al XIX-lea care se perindau dintr-un teatru în altul, cum ar fi legendarul Nikolai Hrisanfovici Rîbakov și Mamont Viktorovici Dalskii. El a fost favoritul publicului.

Vadim a absolvit școala în Orel.

La mijlocul anilor cincizeci, el intră la cursul regizoral al Institutului de teatru, muzică și cinematografie (ЛГИТМиК) din Leningrad, condus de celebrul regizor Leonid Sergheievici Vivien. Dar în curînd părăsește această instituție și pleacă la Moscova, unde este înmatriculat la Institutul de Literatură "M. Gorki".

Aici lucrează la piesa "Нередица" (despre fenomenul legendar din istoria rusă – republica din Nijni Novgorod din secolul al XI-lea). Pentru aceasta, Vadim merge la săpăturile din Novgorod, trăiește în Ladoga.

Cărțile bisericești ale bunicului, păstrate de surorile din Sankt Petersburg ale tatălui său (Vadim era deja în ultimul an la Institutul de Literatură) cu însemnări pe cîmpuri, cu care bunicul se pregătea pentru predici, și frunza uscată de laur, adusă de bunicul de pe Muntele Athos, au trezit dorința (așa cum spunea el) de a "atinge originile" și de a intra la Academia Spirituală. A plecat din căminul studențesc și s-a stabilit în Zagorsk. În același timp, a primit binecuvîntarea prin corespondență a Patriarhului Alexei, care a cerut să-i fie transmise lui Vadim cuvintele: "Mă bucur că nepotul lui Ștefan Rojkovski a venit la noi...". Dar soarta i-a pregătit o altă cale.

În 1962 el și-a apărat diploma cu piesa "Нередица" și în același an Vadim vine la Chișinău.

A lucrat ca jurnalist la ziarul "Moldova Sovietică", publica texte în ziarul "Chișinăul de seară".

În 1974 devine șef al părții literare la Teatrul actorului de film.

În 1989, la invitația noului regizor-șef, Modest Abramov, activează în calitate de director al părții literare a Teatrului Dramatic Rus de Stat "A. P. Cehov".

A fost redactor la studioul de film Moldova-film.

Din 1967 a predat actorie la Institutul de stat de Arte "G. Muzicescu" (acum Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice), cursul lui N. S. Aronețchi. Vadim a stat la baza creării teatrului din orașul Tiraspol.

Împreună cu Iacob Burghiu și Vladimir Beșleagă, Vadim scrie scenariul filmului "Crutizna", pe care apoi l-a filmat Iacob Burghiu. Iar mai tîrziu împreună cu Iacob ei scriu piesa "Alexandru Lăpușneanu".

În 1969 a lucrat împreună cu echipa de filmare a filmului muzical "Nuntă la palat" (reg. Vlad Ioviță).

În anul 1973 - "Dimitrie Cantemir" (reg. Vlad Ioviță).

Este membru al Uniunii Teatrale. Vadim a fost numit "patriarhul criticii teatrale". Știa teatrul ca nimeni altul. Împreună cu N. Rojkovskaia, el a publicat două cărți cu recenzii teatrale: "Teatrul aprinde luminile" (1976) și "Actorul și spectatorul" (1981).

A colaborat cu redacțiile literare ale radioului și televiziunii moldovenești (emisiuni despre Serghei Paradjanov, Eugenia Lebedev, Mark Bernese etc.).

Împeună cu regizorul Ruvim Levin (regizor și actor păpușar) și geograful Vera Nicolaevna Verina (autoarea cărții "Monumentele naturii din Moldova"), a călătorit prin întreaga Moldovă, filmînd pentru televiziune un ciclu de reportaje de 10 minute intitulat "Pe-un picior de plai", unde personajul-păpușă comunică cu natura și animalele vii (ideea i-a venit de la vechea lucrare de diplomă a lui Serghei Paradjanov la ВГИК "Poveste moldovenească", după basmul "Andrieș" de Emilian Bucov).

A fost traducător în limba rusă a autorilor moldoveni și români, și Vadim se poziționa ca scriitor de primă categorie. Cărțile autorilor cu traducerea lui Vadim erau tipărite nu doar în Moldova, dar și în Rusia și România. Iar traducerea "Amintirilor din copilărie" a lui Ion Creangă a fost menționată de o editură din România drept cea mai bună traducere în limba rusă.

Activitatea de traducător a lui Vadim:

Vasile Vasilache – "Алба, отчинка моя " (poveste)," На исходе четвёртого дня» (povestire), "Povestea cu taurul alb și pudelul cenușiu" (roman).

Ion Creangă – "Capra cu trei iezi "(co-autor - A. Brodski), "Amintiri din copilărie" (co-autor A. Brodski).

Ion Agârbiceanu - "Străinul", "Comoară", "Judecătorul Suprem"," Gheorghiuț", "Dinu Natu", "Jatva", "Doamna Clara", "Darul bunicului Miron "(povestiri).

Vasile Rebreanu - "Vînătoarea", "Bună ziua, calule" (povestiri).

Vladimir Beșleagă - "Ignat și Anna" (poveste, traducere în colaborare cu A. Brodski).

Constantin Negruzzi – "Alexandru Lăpușneanu" (nuvelă istorică, în colaborare cu A. Brodski).

Vasile Alecsandri (dramaturgie) – "Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă" (poeziile în traducerea lui A. Brodski).

Au fost tipărite două cărți cu recenzii teatrale ale lui Vadim, împreună cu N. Rojkovskaia: "Teatrul aprinde luminile" (1976) și "Actorul și spectatorul" (1981).

A scris piesele: "Нередица или Вадим Храбрый", "Слово о Есенине", "Iakir", "Alexandru Lăpușneanu" (co-autor - Iacob Burghiu).

În anul 1995 a fost pus în scenă spectacolul "Cuvînt despre Esenin" după piesa lui Vadim Rojkovschi la Teatrul Muzical-Dramatic pentru copii "Globus". Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la nașterea marelui poet rus, acest spectacol a fost jucat pe scena teatrului "A. P. Cehov" și a avut o mare rezonanță atît în presă, cît și în rîndul publicului creativ.

S-a stins din viață pe 4 februarie 1998.