Mihail Suțu (Soutzo) sau Mihail Suțu al II-lea a fost domnitor în Moldova în perioada iunie 1819 - aprilie 1821.

S-a născut în 1784 la Constantinopol și era nepotul de fiu al lui Mihai "Draco" Suțu din familia de greci Soutzos. A fost ultimul domn fanariot al Moldovei. Înainte de a ajunge domn a fost secretar al marelui dragoman Mihai I Suțu și a capucehaiei valahiei, Ioan Caragea, mai apoi mare dragoman (1815-1819) și membru al consiliului privat al sultanului Mahmud al II-lea.

Este sprijinit să obțină tronul de către marele vizir Halet Efendi. În 1819 a fost numit domnitor în locul lui Scarlat Callimachi. Ca domn a sporit fiscalitatea, crescînd și numărul celor care se bucurau de scutiri fiscale.

Încă de la urcarea pe tron a aderat la Eterie, iar cînd Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei a intrat în Iași, i-a pus la dispoziție toate resursele vistieriei. Renunță la tron, ca urmare a eșecului Eteriei încredințînd domnia unei căimăcămii. Pleacă la 30 martie 1821 la Chișinău, iar de acolo în Europa, unde va milita și va strînge fonduri pentru Eterie. În Austria este arestat de Metternich și deținut la Brunn (Brno), apoi închis timp de 4 ani la Göritz.

Rămas în Grecia, a fost reprezentantul acesteia la Paris, Londra și Sankt Petersburg. Se retrage din politică în Grecia în anul 1843. În 1854 a fondat și prezidat la Atena Comitetul de salvare pubică, care a pus la cale răscoala din Epir și Tesalia. Mihail Suțu moare la Atena în 1864.