Alexandru Moruzi a avut trei domnii în Moldova: martie 1792 – ianuarie 1793; octombrie 1802 – august 1806 octombrie 1806 – martie 1807 și două în Valahia.

Alexandru Moruzi este fiul lui Constantin Moruzi, numit domn în Moldova după încheierea păcii de la Iași în 1792. Ca domn al Moldovei s-a confruntat cu neorînduielile în urma războiului ruso-turc (1788 – 1791), cu emigrarea ţăranilor dincolo de Nistru, atraşi de ofertele Curţii de la Sankt Petersburg, care urmărea să organizeze Principatul Moldova Nouă, extins pînă la Bug.

A fost din nou numit în Moldova (1802), la insistențele francezilor, însă a trecut repede de partea politicii rusești, țesînd intrigi împotriva Franței împreună cu fratele său Dumitrache, dragomanul Porții.

S-a preocupat de organizarea financiară, de luarea unor măsuri în domeniul reglementărilor agrare, judecătoreşti, fiind adeptul întocmirii actelor pe baza prevederilor din codicele de legi. În domeniul edilitar s-a îngrijit de aprovizionarea cu apă a Iaşului, pavarea uliţelor, iluminatul oraşelor cu felinare, așezînd felinare la fiecare 25 de case, de asigurarea pazei şi a străjii în capitala Moldovei. Străjile urmau pe timp de noapte să vegheze la răspîntii, dar și să patruleze prin oraș și mahalale. A proiectat cartiere și străzi noi, demolînd o parte din vechile construcții. A fost mazilit a doua oară în august 1806. Această demitere a survenit în contextul unor relații diplomatice complicate ruso-otomane-franceze. Turcii îl credeau francofil, iar francezii – rusofil. Aceasta în moment ce Alexandru Moruzi era membrul francmasoneriei din Transulvania. Arhivele masonice îl înregistrează și ca membru al unor loje de la București (1786) și Iași (1803).

În octombrie 1806 Alexandru Moruzi, la insistența împăratului Rusiei este din nou numit domn în Moldova, dar neajungînd la Iași află că armata rusă a trecut Nistrul și decide să se întoarcă la Istanbul. În 1812 el este învinuit de uneltiri împotriva Porții, la care se adaugă trădarea de către fratele său, Dumitrache a intereselor otomanilor. Alexandru Moruzi este arestat și condamnat la galere, cea mai umilitoare sancțiune dată de turci. În 1816 este eliberat, însă la puțin timp decedează.