Foto: crestinortodox.ro

Biserica "Sfîntul Nicolae" din Bălinești este o biserică ctitorită de logofătul Ioan Tăutu în perioada anilor 1494-1499 în satul Bălinești, la 10 kilometri de orașul Siret. Logofătul Ioan Tăutu, om de seamă și bun diplomat al marelui domn Ștefan cel Mare și al fiului său Bogdan, a construit în 1493 la curtea sa de pe malul Siretului o biserică impozantă, astăzi “…unul dintre cele mai reprezentative monumente din epoca lui Ştefan cel Mare”, potrivit aprecierilor specialiștilor în istoria artei.

Biserica din Bălinești este unul dintre monumentele istorice reprezentative pentru arta Moldovei din cea de-a doua jumătate a secolului al XV-lea. Arhitectura acestei biserici este singulară în epocă. Biserica din Bălinești nu este o ctitorie domnească, iar acest fapt o face cu atît mai interesantă, căci voievodul nu permitea oricăruia dintre boierii lui să ridice biserici de piatră. Biserica din Bălinești, la fel ca cele de la Arbore și Dolhești sînt capelele de curte ale unor mari boieri, oameni apropiați domnitorului: logofătul Ioan Tautu, Luca Arbore, portarul Sucevei, și hatmanul Șendrea. Nici una nu are turlă pe naos, lucru obișnuit în cazul bisericilor-capelă.

Timp îndelungat s-a crezut, în baza afirmațiilor cronicarului Grigore Ureche, că biserica a fost construită de logofătul Tăutu, cu banii primiți în dar de la sultan, în realitate, Biserica Bălinești a fost construită cu cheltuiala acestuia, după cum spune pisania de pe zidul de răsărit al bisericii.

Edificiul este de plan dreptunghiular, boltit în semicilindru, fără abside, cu pronaos poligonal şi turn-clopotniţă atașat la sud, în dreptul intrării. În interior, biserica este împărțită în pronaos, naos și altar.

Pridvorul este împodobit cu sculpturi în stil flamboyant, faţadele cu discuri de ceramică smălţuită sub cornişă, soclul, ancadramentele, nervurile bolţii pridvorului au numeroase elemente de stil gotic.

Catapeteasma bisericii datează de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, fiind realizată cu cheltuiala lui Ieremia Jicnicerul, proprietarul de atunci al moșiei de la Bălinești. Ea este lucrată din lemn de tei și alcătuită din trei rînduri de icoane, fiind împodobită cu elemente florale sculptate.

Pictura interioară, de o deosebită valoare artistică, este opera din 1493 a unei echipe de zugravi conduse de Gavriil Ieromonahul. Portretul ctitorului din tabloul votiv reprezintă una din cele mai reuşite picturi de acest gen din Moldova epocii. Pe peretele sud-vestic al naosului s-a păstrat tabloul votiv în care logofătul Tăutu închină biserica la picioarele Mîntuitorului. Logofătul este reprezentat alături de familia sa, soția Margareta, fiica Anastasia, și fiii săi, Pătrașcu și Ioan.

Totodată reţin atenţia în mod special scenele Ducerea la judecată a lui Iisus, Drumul Crucii, Aşezarea în mormînt (naos), Sfînta Varvara (pronaos) cu evidente influenţe renascentiste.

Biserica a fost pictată în întregime în exterior în perioada 1535-1538, în timpul domniei lui Petru Rareș. Pictura exterioară s-a păstrat doar fragmentar, pe suprafețe mici.

În pronaosul bisericii se află gropnița familiei Tăutu, aici aflîndu-se nouă lespezi din piatră care acoperă mormintele ctitorului și ale familiei acestuia.

Biserica Sfîntul Nicolae din Bălinești - album foto