A doua zi congresul a luat în dezbatere situaţia politică din republică în legătură cu intervenţia armatelor româneşti. „Din nefericire, comenta Cuvîntul Moldovenesc, s-au găsit oameni nechibzuiţi, care au vorbit negativ despre armata română, cerînd ca ea să părăsească ţara în 24 ore”. Alte gazete au redat mai amănunţit tragicele evenimente din acele zile, cînd, de fapt, armata română a făcut aşa-zisa unire. În viziunea gazetei Голос Революции cuvîntarea lui P. Erhan, care a încercat să „îndreptăţească introducerea românilor în Basarabia”, a fost una „iezuită”. În continuare gazeta relata: „În a doua şedinţă (19.01.1918) a avut loc un eveniment de coşmar. După luările de cuvînt a mai multor oratori despre ocuparea de către români a Basarabiei, a vorbit preşedintele congresului V. Rudiev. Dînsul a spus: „Noi recunoaştem norodul român, mai ales ţărănimea românească, dar noi nu putem să ne lipsim de dreptul de a controla guvernul, fie el rusesc, românesc sau moldovenesc. Pînă cînd nu ne vor fi garantate libertatea cuvîntului, adunărilor şi inviolabilitatea membrilor congresului, nu putem continua în linişte lucrările noastre. Unicul mijloc de a elibera meleagul nostru scump este de a alunga în 24 de ore pe români; fără a ne cruţa viaţa să ne ridicăm toţi unul ca unul pentru libertatea noastră pîngărită de români, libertate dobîndită cu lupta şi sîngele fraţilor noştri.

Despre cuvîntarea lui V. Rudiev, acoperită de îndelungate aplauze furtunoase, agenţii secreţi români s-au grăbit să informeze autorităţile româneşti de ocupaţie. O jumătate de oră mai tîrziu, după cuvîntarea lui V. Rudiev, în sala de şedinţe a congresului au intrat, relata gazeta, un maior român urmat de un pluton înarmat, 4 mitraliere au fost instalate în balcoanele pentru cor. Maiorul a cerut să fie predaţi oratorii care au pronunţat cuvinte neplăcute în adresa guvernului român. Preşedintele congresului a declarat, că nu va discuta cu maiorul pînă nu vor fi scoase mitralierele şi soldaţii români înarmaţi nu vor părăsi sala. Maiorului i s-a propus să-şi scoată chipiul. Dînsul a executat cu un gest dispreţuitor. Desigur, delegaţii nu puteau să-şi predea camarazii. Au hotărît să trimită o delegaţie la E. Broşteanu. Potrivit ziarului Cuvînt Moldovenesc, preşedintele congresului V. Rudiev şi locţiitorul său V. Prahniţkii „au plecat la comendatura română, ca să afle de ce în jurul Casei Eparhiale, unde îşi desfăşoară lucrările congresul, se concentrează armată. Aceste persoane - V. Rudiev şi V. Prahniţkii au fost arestate, pe motiv că, fiind conducători ai congresului, nu i-au oprit pe cei care au pronunţat cuvinte neplăcute în adresa armatei române”.

În acest timp ofiţerul român continua cercetările în sala de şedinţe, motivînd că execută ordinul comendaturii, care a fost informată despre expresii ofensatoare în adresa României şi a armatelor sale. „Lui i s-a spus, - relata Cuvîntul Moldovenesc, - că la congres nu s-a spus nici un cuvînt împotriva norodului românesc, căruia oricare norod, inclusiv basarabenii, îi poartă respectul. Au fost, ce-i drept, pronunţate cuvinte dure în adresa politicii române, pentru că ea vrea să ocupe Basarabia. Dar congresul ţăranilor are loc într-o ţară liberă, în care libertatea cuvîntului este un drept inalienabil”.