Materiale din compartiment: Galeria foto |

Mihai Suțu

Mihai "Draco" Suțu (Soutzo) a domnit în Moldova în perioada ianuarie 1793 - 6 mai 1795.

În largul evantai al familiilor greceşti stabilite în Moldova de-a lungul timpului şi cu deosebire în secolele XVI-XVIII, familia Suţu se înscrie la loc de cinste fiind dătătoare de domni, atît în Moldova cît şi în Muntenia. Astfel Mihail Suţu a domnit de trei ori în Valahia (1783-1786, 1791-1793, 1801-1802) şi o dată în Moldova (1793-1795), în timp ce vărul său Alexandru Suţu a fost ultimul domnitor fanariot al Valahiei (1818-1821).

Familia în sine, cunoscută atît sub numele de Suţu cît şi în varianta franceză de Soutzo era originară din Epir, cel mai cunoscut membru al ei fiind Diamantaki Suţu, zis Draco, atestat în viaţă pe la 1728 la Constantinopol.

Suţuleştii vin în Moldova și Valahia în prima jumătate a veacului al XVIII-lea, implicîndu-se activ în viaţa socială şi politică a vremii, înrudindu-se atît cu vechile familii boiereşti autohtone cît şi cu cele greceşti, dar mai demult stabilite aici. Membrii familiei au oscilat permanent între Maoldova şi Grecia, păstrîndu-şi permanent, cel puţin o reşedinţă şi la Constantinopol.

Mihail Suțu era înrudit prin mama sa cu Mavrocordații. Fiind dragoman al Porții (1782 - 1783), a fost destituit, exilat în insula Tenedos, dar apoi iertat și numit domnitor în Valahia.

În 1793, este mutat în Moldova în locul lui Alexandru Moruzi, care este numit domnitor în Valahia. Acest schimb de domnii s-a făcut sub motivația că Suțu ar fi fost mai folositor turcilor pe tronul Moldovei. Din cauzacerințelor excesive ale Porții și sporirii fiscalității, populația își manifestă nemulțumirea. Mihail Suțu a ajuns să colecteze pîinea și de la mănăstiri, fapt care a cauzat nemulțumirea mitropolitului Moldovei. Aceste zvonuri ajung la urechile marelui vizir, care decide detronarea lui Mihail Suțu.

În 1795 este înlocuit cu Alexandru Callimachi, deoarece turcii erau nemulțumiți de activitatea sa.

La finalul vieții se mută la Constantinopol, unde a și murit în 1803, în sărăcie.

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1653
Populația:
2038 locuitori

Cornești este un sat și comună din raionul Ungheni. Cornești este unicul sat din comuna cu același nume. Localitatea se află la distanța de 30 km de orașul Ungheni și la 82 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 2038 de oameni. Satul Cornești a fost menționat documentar în anul 1653.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.