Reciful Buteşti, raionul Glodeni
Am scris în repetate rînduri despre locurile pitoreşti ale raionului Glodeni, în special în publicaţiile despre Stînca Mare de lîngă satul Cobani, Valea celor „O sută de movile”, Valea bîtlanilor. Însă minunile naturii acestui raion din nordul Moldovei nu se limitează nici pe departe la cele menţionate mai sus, avem intenţia să continuăm descrierea locurilor pitoreşti ale raionului, unul dintre cele mai atractive din ţară.
Raionul Glodeni este adiacent rîului Prut, la fel ca raioanele Rîşcani, Edineţ şi Briceni, toate se disting prin prezenţa pe teritoriile sale a mulţimii şirurilor de toltre (recife), care traversează aceste zone dinspre nord-est spre sud-vest. Aceste roci s-au format multe milioane de ani în urma, după ce s-au retras două mări străvechi, Tortoniana şi Sarmată, care acopereau cîndva aceste teritorii. Formaţiuni de acest tip pot fi întîlnite, cu excepţia Republicii Moldova, numai pe teritoriul Ucrainei, acolo fiind numite „medoborî”. În opinia noastră, acestea sînt creaţii unice ale naturii, care au potenţial turistic colosal.
Toltrele raionului Glodeni au caracteristicile sale distinctive – anume aici se întîlnesc cele mai lungi şiruri de toltre, printre care, iese în evidenţă Reciful Buteşti, care se întinde de la marginea satului Buteşti pînă la marginea satului Cobani. Mai mult decît atît, o parte din satul Buteşti este situat în partea de sus şi pe panta acestui recif, întretăiat de către rîuleţului Camenca şi drumul asfaltat. Lungimea acestui recif e de mai mult de 2 km, iar dacă nu ar fi fost defileul care-l intersectează, format de afluentul Camencei, rîuleţului Camencuţa, atunci lungimea lui ar fi de aproape 3 km.
Trebuie însă să menţionăm, că şirurile de toltre din raionul Glodeni sînt mai joase ca înălţime decît toltrele din raioanele Edineţ şi Rîşcani.
Reciful de la Buteşti poate fi remarcată şi prin faptul că chiar la poalele celei mai înalte părţi a ei se află o peşteră străveche neolitică, care are zeci de mii de ani. Ea a fost aşezare a omului neolitic. Peştera este împărţită în cîteva încăperi, are mai multe intrări şi ieşiri. Din păcate, aceasta a avut de suferit în urma unui cutremur, în special aceluia din anul 1977, o parte din încăperile sale sînt în prezent acoperite. Din peşteră se deschid vederi uimitoare spre sat, drum, valea rîului Camenca. Aceasta este una dintre cele mai cunoscute atracţii turistice ale raionului.
Reciful Buteşti este relativ nu foarte înaltă, nu depăşeşte 60 m, în partea sa de sus se află un platou plin cu iarbă şi flori modeste. Spre deosebire de vegetaţia toltrelor de la Rîşcani şi Edineţ, aici ea este mult mai modestă. În schimb, ce vederi se deschid din vîrful acestui platou. În primul rînd ‒ valea rîului Camenca, care asemenea unui şarpe mic şerpuieşte împrejurul recifului. La poalele unei pante a recifului se întinde un lac destul de mare, format de rîul Camenca, adică o iezătură sau un lac de acumulare mic. Dar despre valea Camencei veţi putea afla dintr-o publicaţie aparte.
Puteţi ajunge în vîrful stîncii în două moduri ‒ dacă înconjuraţi peştera în preajma satului Buteşti, urcaţi în vîrf pe o cărăruie dosită sau puteţi merge spre partea cea mai îndepărtată a satului spre sîncă, pe drum, direct prin cîmpii. Apoi trebuie să mergeţi pe jos, apropiindu-vă de sat. Chiar dacă este o călătorie istovitoare, trebuie, să ne credeţi pe cuvînt ‒ nu o veţi uita niciodată. Pentru a vă convinge de acest lucru, priviţi un album foto nu foarte mare, care sperăm nu vă va dezamăgi.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Oraș
- Prima atestare:
- 1502
- Populația:
- 35488 locuitori
Cahul este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Cahul. Amplasat în Cîmpia Prutului, la frontiera cu România, oraşul Cahul este situat la 175 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 35488 oameni. Localitatea este menţionată documentar în 1502 cu numele Şcheia. Mai târziu denumirea aşezării se schimbă în Frumoasa, iar prin decretul ţarului Rusiei, Nicolai I, din 1835, i se conferă statutul de oraş şi reşedinţă de judeţ cu numele Cahul.