Nordul Republicii este situat pe Podişului Moldovei, pe care se află regiunea de silvostepă a Moldovei, care ocupă două cincimi din teritoriul republicii. În componenţa acestui teritoriu intră două zone de cîmpie – Podişul de Nord şi Stepa de Bălţi, Colina Nistrului se mărgineşte cu regiunea periferică Volîno-Podolisk. În trecut pe aceste locuri predominau cele mai pitoreşti şi mai productive configuraţii geografice naturale de silvostepă, iar pe Cîmpia de Bălţi erau lunci dese de stepă.

Clima – e una foarte potrivită în Republica Moldova: cad cele mai multe precipitaţii, condiţiile termice sînt favorabile de obicei, fără excese. Solurile tipice − cenuşii de pădure şi de cernoziom cu o fertilitate sporită şi cu o alcalinitate înaltă. Doar pe terasele de-a lungul rîurilor Nistru şi Prut au pătruns aici din sud cerealele de stepă, sub care s-au format cernoziomuri, caracteristice regiunii din preajma Dunării. Condiţiile climaterice pe terasele rîului, în comparaţie cu alte regiuni sînt mai aride şi mai calde. Pe pante, dimpotrivă, e mai rece şi mai umed, aici observăm zonificarea verticală a configuraţiilor geografice – de la stepele uscate pînă la dumbrave. Pe scurt, partea de nord a Moldovei, e foarte diversă şi distinctă în ceea ce priveşte configuraţia geografică, peisajul.

Acum, în această regiune în proporţie de mai mult de nouă zecimi predomină peisajele culturale agricole, apărute cu mai mult de 100 de ani în urmă. Zonele de cîmpie cu cernoziom sănătos, viguros sînt ocupate de semănăturile de grîu, de porumb, de sfeclă de zahăr, de floarea-soarelui. Sînt culturi de orz şi soia, plantaţii de tutun şi culturi eterice şi chiar cîmpuri speciale − a cîte 300 de hectare – pentru cultivarea cartofilor. Pe cîmpii au fost plantate livezi mari. Acesta este meleagul merelor bune şi al celor mai savuroase pere din ţară. Aici sînt condiţii optime pentru concentrarea agriculturii − crearea unor vaste domenii comune de cîmpuri şi livezi.

Insule separate de păduri de stejar şi carpen cu stejar pe soluri forestiere cenuşii de pe configuraţiile geografice naturale s-au păstrat şi astăzi. Pădurile sînt concentrate pe locurile cele mai înalte ale reliefului şi protejează foarte bine solul de eroziune, acţionează benefic asupra apelor, purifică aerul, animalele sălbatice se simt în siguranţă, putem întîlni aici, chiar şi elani. Sînt răspîndite plantele melifere precum şi alte plante folositoare.

Este originală, deşi modificată după păşunatul oilor, configuraţia geografică de recife străvechi − toltre. Acestea sînt zone de stepă, alternate cu desişuri de arbuşti, grupuri de copaci pe rocile stîncoase cu soluri de o adîncime mică. Există în această zonă o perspectivă frumoasă de creare a rezervaţiilor naturale de proporţii mici, zone de odihnă locale. Pentru aceasta sînt potrivite terenurile – terase – toltre separate la vest de Edineţ şi cele de lîngă Nistrul Mediu cu unele păduri de stejar în apropiere de Otaci.

Colinele de recif sau toltrele, care în Ucraina se numesc „medoborî”, se întind începînd cu partea de nord-est a republicii, de la Nistru, în direcţia sud-vest, spre Prut. Deosebit de impresionante sînt reliefurile – toltre, care pot fi văzute în raioanele Edineţ, Briceni, Glodeni, Rîşcani. Există o mulţime de monumente naturale în Republica Moldova şi mai multe rezervaţii naturale şi teritorii de rezervaţii cu dimensiuni mai mici, mănăstiri vechi, biserici.

De-a lungul rîului Nistru, malul, căruia este aici abrupt şi stîncos, există multe locuri deosebit de atractive în ce priveşte natura, cultura şi istoria. Dintre acestea majoritatea sînt concentrate în raioanele Ocniţa, Soroca, Rezina, dar şi în Camenca şi Rîbniţa (din partea stîngă a Nistrului). În raionul Donduşeni, lîngă satul Ţaul se află cel mai mare parc-pădure artificial.

Rîurile mici din nord sînt pitoreşti şi destul de multe la număr: Ciugur, Lopatna, Draghiste, Racovăţ, Ciuluc, Vilia. Văile acestor rîuri din crestele − toltre crează peisaje de neuitat şi atrag numeroşi turişti.

Partea de nord a republicii include raioanele Briceni, Ocniţa, Soroca, Şoldăneşti, Drochia, Rîşcani, Edineţ, Donduşeni, Glodeni, Floreşti şi Sîngerei, dar şi Camenca şi Rîbniţa (stînga Nistrului).