Lacul de acumulare de pe rîul Bîc din raionul Strășeni este situat în apropierea orăşelului Vatra (fostul Ghidighici). Este cel de-al patrulea ca mărime lac de acumulare din Republica Moldova după cele de la Costeşti, Dubăsari și Cuciurgan (malul stîng).

Suprafaţa bazinului ‒ 835 km²

Oglinda apei lacului are suprafața de ‒ 800 ha

Volumul ‒ 40 mil. m³

Lungimea ‒ 8,5 km, lăţimea medie ‒ 940 m, adîncimea medie ‒ 5 m, adîncimea lîngă baraj 9,9 m

Durata îngheţării compacte – 75 de zile.

Barajul este construit din pămînt, întărit cu beton armat. Deversorul este cu golire de fund, există, de asemenea, şi un baraj deversor, evacuator de viitură din beton.

Lacul de acumulare a fost construit la începutul anilor ’60 ai secolului al XX-lea. Umplerea lui a început în primăvara anului 1962 şi a durat pînă în primăvara anului următor (1963). Este situat în valea rîului Bîc între satul Bucovăţ și orășelul Vatra. Distanţa de la barajul lacului de acumulare pînă la Chișinău e de 12 km.

Lacul de acumulare a fost creat pentru irigarea terenurilor arabile, piscicultură, reglarea nivelului apei rîului Bîc. El a devenit şi zonă de odihnă pentru locuitorii Chișinăului. De-a lungul malurilor lacului de acumulare trec autostrada Chișinău-Ungheni și linia de cale ferată Chișinău-Ungheni-Ocniţa care în anii ’60 ai secolului al XX-lea au fost reconstruite și modernizate substanțial. Şoseaua veche trecea anterior pe fundul lacului de acumulare, cea nouă a fost construită mult mai sus.

La scurt timp după construirea lacului de acumulare a început crearea zonei de agrement, în special pe malul drept al acesteia. Suprafaţa zonei în cauză e de 1000 de hectare, din care 124 de hectare sînt spaţii verzi. A fost plantat parcul, amenajată plaja publică cu Serviciul de Salvare, Stația de bărci, puncte pentru alimentaţie, atracţii pentru copii şi maturi. Aici funcţionau cîteva pensiuni turistice şi case de odihnă, lucrau puncte de închiriere. Pe malul stîng se aflau două sanatorii pentru copii, staţia de cale ferată „Romaşca”.

Spre zona de odihnă, care are capacitatea de a primi concomitent pînă la 30 de mii de orăşeni au fost organizate rute regulate ale autobuzelor, iar, ulterior, a microbuzelor. Încă pe la mijlocul anilor '80 zona de odihnă Ghidighici era locul preferat al chișinăuienilor și oaspeților capitalei, concurînd cu cea de la Vadul lui Vodă și din Parcul Central de Cultură şi Odihnă (în prezent: Valea Morilor). Aici erau situate bazele de instruire ale sportivilor canoişti și amatorilor sportului cu vele. Erau organizate numeroase competiții la canotaj, navigaţie cu vele, iar începînd cu anii '90 au îndrăgit acest loc şi acei care practică windsurfing-ul. Iarna și vara puteţi vedea sute și mii de pescari amatori, au avut loc aici şi competiții între pescarii sportivi. S-a practicat pe timpuri şi pescuitul comercial (crap, caras, şalău, fitofag, plătică, babușcă, două specii de biban, știucă). Lîngă lacul de acumulare îşi fac cuiburi: stîrcul gri, bîtlanul-de-baltă, raţa sălbatică mare, lișița și altele.

Trebuie să vă spunem şi despre faptul că lacul de acumulare s-a aflat, în mod constant, sub monitorizare, au fost luate măsuri de aspirare a nămolului. Dragele din golfuleţul de lîngă baraj lucrau pe parcursul întregului an. Însă deja către mijlocul anilor ’80 volumul lacului de acumulare s-a redus cu o treime din cauza înnămolirii. Lîngă malul drept la sute de metri în apă s-a format un strat dens de alge, aşa încît nu este posibil nici să te scalzi, dar nici să pescuieşti. Autorul acestor rînduri a fost în repetate rînduri prin aceste locuri, începînd încă cu sfîrșitul anilor '60 și pînă în prezent, de aceea el poate vedea foarte clar schimbările. În primul rînd, trebuie să vă spunem că parcul a sălbăticit de-a binelea, iar pe alocuri a devenit, în general, de nepătruns. Aleile și cărările sînt completamente distruse, impracticabile, nu au fost reparate de mulți ani. Dar cel mai important lucru nu acesta e, ci faptul că pe partea dreaptă a lacului nu poţi ajunge practic la marginea apei, în prezent aici sînt numeroase îngrădituri și garduri, pentru că cea mai mare parte a zonei de agrement a devenit proprietatea privată a mai multor antreprenori. Fostele case de odihnă stau încuiate şi părăsite şi nu mai primesc demult oaspeţi. Dar şi parcul şi întreaga coastă sînt pline cu gunoişti, mai ales în partea stîngă a lacului de acumulare, care e deschisă pentru toţi doritorii. Nu există aici nici un fel de facilităţi pentru turiști. Spre baraj se îndreaptă munţi de gunoi, care ajung acolo în urma eroziunilor solului de pe pantele de deasupra lacului de acumulare, dar și aruncate în apă de către turiștii înşişi. Totul arată pustiit, neamenajat și inconfortabil. Pe oglinda apei lacului nu mai alunecă caiace și bărci cu vele, pescari sînt tot mai puțini. Barajul lacului de acumulare practic nu este păzit, deși mai înainte intrarea era interzisă în vederea pericolului pentru Chișinău, în caz de accident sau diversiune.

Pantele abrupte de deasupra lacului de acumulare sînt acum aproape în întregime plantate cu viță-de-vie, îngrădite, de aceea este imposibil să treceţi pe jos sau cu maşina de-a lungul malului drept, cu excepția unei zone înguste din prejma orăşelului Vatra. Pantele malului stîng sînt la fel pline cu podgorii de elită, dar aici, cel puțin puteți trece printre ele pînă la mal.

Am reușit să fotografiem lacul de acumulare practic din toate părțile, în diferite momente ale anului și zilei, să vizităm o casă de odihnă abandonată, Stația de bărci, barajul, să mergem pe jos de-a lungul țărmului, să-i urmărim pe cei cîţiva pescari și turiști. Toate acestea le veți putea vedea din reportajul nostru foto nu foarte mare, pe care sperăm să-l putem completa pe parcursul timpului cu noi imagini.

Lacul de acumulare Ghidighici (Marea Chişinăului) - album foto