Ghimpu Mihai

Mihai Ghimpu – politician și om de stat din R.Moldova, a deținut funcția de Preşedinte interimar al Republicii Moldova (11 septembrie 2009 – 28 decembrie 2010) și concomitent (28 august 2009 – 28 decembrie 2010) preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. S-a născut la 19 noiembrie 1951 în comuna Coloniţa, municipiul Chişinău.

A absolvit Şcoala Medie nr. 1 din Chişinău, apoi Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Chişinău. Și-a început activitatea de muncă în 1978. Pînă în 1990 a lucrat ca jurist, şef al secţiei juridice la diferite întreprinderi de stat din Chişinău. În 1984-1985 - judecător la Judecătoria sectorului Rîşcani, municipiul Chişinău. În perioada 1990-1994 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, vicepreşedinte al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. În 1992-1993 - preşedinte interimar al Comisiei juridice, numiri şi imunutăţi. În perioada 1993-1994 este membru al delegaţiei parlamentare a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Cooperării economice la Marea Neagră. În perioada 1994-1998 este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, membru al Comisiei pentru drepturile omului. 1995-1998 - membru al delegaţiei parlamentare a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Din 1998 pînă în 2009 a fost avocat, fondator şi şef al biroului asociat de avocaţi "Credo". În 2007-2009 - consilier în Consiliul Municipal Chişinău, preşedinte al Fracţiunii Partidului Liberal în Consiliul Municipal Chişinău, 2007-2008 - preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău. Din luna aprilie 2009 pînă în decembrie 2010 - deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În perioada 28 august 2009 – 28 decembrie 2010 este preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova.

Din 11 septembrie 2009 pînă la 28 decembrie 2010 a deţinut funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldova

Activitatea social-politică: 1988 co-fondator al Mişcării democratice – Frontul Popular din Moldova (FPM), Preşedinte al Comitetului Executiv al FPM; 1993 co-fondator al Congresului Intelectualităţii, vicepreşedinte şi secretar executiv al Congresului Intelectualităţii (Partidul Forţelor Democratice). Din 1998 este preşedinte al Partidului Liberal. În 2010 – co-fondator al Forumului parlamentar al Comunităţii Democraţiilor (Vilnius, Lituania).

Este decorat cu următoarele distincţii: Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Colan, Ordinul "Sfîntul Gheorghe" Mitropolia Basarabiei, Medalia "Meritul Civic".

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Municipiu
Prima atestare:
1421
Populația:
122669 locuitori
Logo

Municipiul Bălţi, „capitala de nord” a Republicii Moldova, este al treilea ca mărime, potenţial industrial şi cultural, după Chișinău şi Tiraspol, centru urban al ţării, cu o populaţie de  122669 locuitori, conform datelor recensămîntului din anul 2004.  Se presupune că primele atestări documentare despre localitatea Bălţi datează din anul 1421, cînd, prin dania lui Alexandru cel Bun, în valea rîului Răut se constituie domeniul cneaghinei Ringala, fosta soţie a voievodului. Anume în această zonă, ar fi fost întemeiată ulterior aşezarea Bălţi. Cert este faptul că denumirea localităţii vine de la locul mlăştinos, plin de bălţi, unde se înființează localitate.  

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.